Repotajen Silvino Freitas
Organizasaun RAEBIA Timor Leste fahe rezultadu implementasaun ba projetu Fini Banku Komunidade ne’ebé implementa iha suku Batar no Fadbloko nian, ne’ebé durante ne’e RAEBIA identifika produtu fini ne’ebé eziste ona iha suku laran, nune’e husi parte ministeriu agrikultura nafatin tau osan hodi sosa fini ortikultura husi rai-liur ho osan $200.000 resin hodi fahe ba munisípiu 12 inklui RAEOA tanba fini iha railaran seida’uk iha preparasaun ne’ebé di’ak.
Diretora RAEBIA Josefa Guterres dehan, fahe rezultadu implementasaun projetu sistema banku fini komunidade ne’ebé implementa tiha ona no finaliza iha fulan fevereiru tinan 2025 ne’ebé implementa iha suku Batar no Fadboloko Manatuto nian, nune’e produtu fini ne’ebé produz ne’e identifika de’it husi ai-horis iha suku laran rekolla hodi rai iha uma banku fini ne’ebé konstrui iha suku rua ne’e.
“Maibé hanesan ita boot sira haree iha ne’e ami rekolla de’it amostra husi ai-horis, ai-han atu hautudu ba visitor sira ne’e fini ne’ebé ezisti iha suku refere ne’e mak parte RAEBIA halo, atu aumenta tan produsaun ne’e tanba limitasaun orsamentu entaun ami labele halo” dehan Diretora RAEBIA Josefa ba jornalista sira iha salaun Timor Lodge, (04/05).
Nia dehan tan, variedade fini ne’ebé rekolla mak fini iha suku laran, nune’e fino hirak ne’e orijen husi suku ida nian rasik maka sira identifika hodi halo konservasaun iha banku fini komunidade nian, nune’e husi intervensaun ne’ebé RAEBIA halo mak atu konserva fini orijin ne’ebé hahú atu lakon hanesan batar modo no seluk tan, hodi bele asegura ai-han inklui mós asegura fini.
Enkuantu Diretór Diresaun Nasionál Agrikultura no Horticultura Lucio Nuno dehan, fini iha horticultura durante ne’e sei sosa husi Indonesia tanba fini iha rai laran seida’uk prepara ho di’ak maka durante ne’e ministériu agrikultura tau osan hodi sosa nafatin fini husi railiur hanesan modo no aifuan, nune’e programa ne’ebé RAEBIA implementa ona parte ida atu mellora produtu fini atu labele depende ba fini husi railiur iha futuru.
“Ba fini modo de’it durante ne’e ministériu agrikultura tau osan sosa fini liu $200.000 hodi atende ba munisípiu 12 inklui RAEOA” dehan Diretór Lucio.
Nia dehan tan, to’o dadaun ne’e seida’uk iha preparasaun ne’ebé di’ak atu produz fini ne’ebé kualidade, nune’e presiza fo kapasitasasaun ba grupu sira atu bele garantia prodúz kualidade fini ne’e, nune’e prosesu sosa fini ne’e mai husi kompaña sira no fini ne’ebé sosa ba horticultura ne’e ho kuantidade tonelada 2.