Reportajen Silvino Freitas
Komisaun Anti Korrupsaun (KAK), realiza sorumutu ho entidade implementasaun programa sesta-bázika segunda faze, hodi evita irregularidade ne’ebé akontese iha faze primeiru, atu labele iha repetisaun no fornese hahán ne’ebé kualidade no kuantidade, tuir presu ne’ebé estabelese, tanba iha kompañia balun ne’ebé halo irregularidade ba presu no menu produtu sesta-bázika.
Tuir Komisáriu KAK, Sergio Hornai hateten importante atu halo distribuisaun ba sesta-bázika ne’ebé diak atu komunidade hotu bele hetan benefísiu diak hosi programa refere no labele iha tan repetisaun ba erru sira ne’ebé akontese iha faze primeiru.
“Wainhira kompañia ne’ebé manan tenke liu hosi prosesu aprovizionamentu ne’ebé iha, autoridade no entidade ne’ebé nain ba projetu tenke iha direitu ba adjudikasaun ba iha kompañia sira no tenke kumpre ba lei ne’ebé temi iha prosesu aprovizionamentu nian” dehan Komisáriu KAK Sergio Hornai iha KAK Farol,(22/04).
Tuir nia produtu sira ne’ebé atu fornese ba benefisiariu sira tenke iha kulidade no tuir duni kontratu no presu ne’ebé governo estabelese tiha ona, tan ne’e kompainia implementador sira tenke halo tuir komprementa ba presu sasan ne’ebé estabelesidus no labele hasae presu sasan.
“Ita hakarak instituisaun estadu, orgaun komunikasaun sira ohin ita konvida tan organizasaun naun governamentál sira, AIFAESA, servisu Alfandega nian PDHJ ho mos entidade sira ne’ebé nakait nune bele hola parte iha kontrolu ida ne’e atu nunee kompainia fornesedor produtu sira ne’ebé iha relasionamentu ho sesta bázika ho kualidade no kuntiadade ne’ebé estabelesidu” nia hatutan.
Nia dehan KAK hanesan orgaun polisia kriminál ne’ebé mai ho nia misaun ida atu halo prevensaun ba medida sira ba pratika korrupsaun nian, tan ne’e alerta kedas ho antesedente nune nain ba projetu sesta bázika hanesan governu no liña ministerial sira, atu rigor no halo kontrolu ba kompañia implementador sira evita hahalok sira ba konflitu interese nune benefisiáriu sira merese duni simu ho dignidade no responde duni ba nesesidade komunidade nian, katak atu fo atendimento ba hamlaha ne’ebé komunidade sira hasoru atu hasae argrikultor sira nia produtu lokal atu fo alimentasaun no produtu ne’ebé ijeniku ba komunidade sira, nunee retornu hosi orsamentu $80.000.000 ba programa sesta-bazika bele benefisia duni ita nia komunidade.