Home Notisia Treinamentu Orsamentu Sensivel Jéneru Ba APS, Atu Bele Sensivel Liutan Ba Asuntu...

Treinamentu Orsamentu Sensivel Jéneru Ba APS, Atu Bele Sensivel Liutan Ba Asuntu Jéneru

0
782

Treinamentu konaba Orsamentu Sensivel ba jeneru iha Fokupers. [Foto: Santy | 11.02.2023]

Reportajen Santina Lucia da Costa

Fokupers serbisu hamutuk ho Care Internasionál, organiza formasaun  faze dahuluk nian kona-ba “Orsamentu Sensivél ba Jeneru” ba Funsionariu Autoridade Protesaun Sivil (APS) sira, liliu ba hirak ne’ebé iha poder foti desijaun (ex. Cargo xefia , direktur sira, Xefe departamentu, Xefe seksaun, nsst).

Objetivu husi formasaun atu dezenvolve koñesimentu partisipantes sira iha asuntu jeneru no hodi bele influensia ba foti desijaun ruma ne’ebé halai liu ba asuntu Jeneru iha baze. Treina Individual idak-idak, atu bele sensivel liu tan ba asuntu jeneru hahú husi sira nia Familia, komunidade no sosiedade. Hasae konsiensia atu bele prioritiza alokasaun orasamentu ba asuntu jeneru durante halao knár.  Eduka individual hirak ne’ebé iha poder foti desijaun atu bele justu iha prioritize asuntu jeneru durante hala’o knár.

Iha abertura formasaun, Diretóra Ezekutiva Fokupers, Maria Fátima Pereira Guterres, hateten, Iha protesaun sivil iha mós kestaun balun ne’ebé ita sei hasoru inan feton sira, inan sira isin-rua, labarik sira, ema ho difisiente. Iha Fokupers nian liga ho asuntu direitus humanus feto ninian, ami mós sei liga ho kestaun umanidade ninian, dalaruma liga mós ba ita boot sira nia serbisu, di’ak liu tan, atu serbisu ne’e ho integradu oinsa ita bele kria relasaun serbisu ne’ebé di’ak liu tan, agora ita nia estadu komprimisu ba asuntu Igualdade Jeneru.

“Ita hahú formasaun fahe informasaun ba malu ne’ebé ita seidauk hatene klean liu, ita boot sira aprende ho ami, no ami mós bele aprende di’ak liu tan husi Ita bo’ot sira, tanba ita iha area serbisu ne’ebé diferente, ita boot sira fokus liu ba area protesaun sivil ninia, entaun oinsa ita bele hakaba serbisu rua ne’e hamutuk ne’e furak liu tan.” Dehan, Diretóra Fokupers, Maria F.P.Guterres, loron 8/2/2023.

Formasaun ne’e durante loron tolu, loron primeiru foka liu ba iha Jeneru no Igualdade Jeneru iha baze nian, loron segundu foka ba Emerjensia Jeneru, no loron terseiru foka liu ba Orsamentu Sensivél ba jeneru.

Iha Fatin hanesan, Coornadór Country Care Internasional Timor-Leste, S M Maqsood Kabir, hateten,  kontenti tebes haree katak, ohin loron ema ne’ebé iha nivel foti desizaun sira mak marka sira nia partisipasaun iha Treinamentu Orsamentu Sensivél ba Jeneru. Ida ne’e hatudu katak, ita nia Governu liuliu APS tane aas ona kona-ba Inkluzaun Sosial iha redusaun risku dezastre no preparasaun ba responde dezastre.

S M Maqsood Kabir, dehan, APS iha ona politika ne’ebé Inkluzaun, entaun treinamentu ida ne’e sei apoiu ita no sai hanesan matadalan dalan ka influensiadór iha plaforma inkluzaun ninian liuhusi luta ba Orsamentu Sensivél ba Jeneru.

Coornadór Country Care Internasional Timor-Leste, Esperansa katak, depois treinamentu ida ne’e remata, iha ona alokasaun orsamentu ne’ebé sensivél ba jeneru iha planu preparasaun ba responde dezastre ne’ebé igual no ekuitativu planu no implementasaun sira ne’ebé bele haree ba ema hotu-hotu maibé mós tenki haree nesesidade baziku ema ida-idak ninian. Ida ne’e bele aplika iha redusaun risku dezastre, intervensaun ba adaptasaun mudansa klimatika no mós preparasaun ba responde dezastre.

Pontu Fokál Planeamentu iha Diresaun Nasional prevensaun Konflitus Komunitaria (DNPKK) Casar D. Barros, dehan,  senti kontenti no agradese tebes ba Fasilitadór Fokupers, Ministeriu Finansas, ANAPMA, IOM, iha formasaun loron tolu ne’e maske ladun masimu, maibé senti natoon para aumenta hau nia koñesimentu ba iha materia jeneru, Igualdade Jeneru no Orsamentu sensivél ba Jeneru.

“Iha ami nia diresaun DNPKK ami ladun intende saida mak Igualdade Jeneru, maibé liuhusi oportunidade ida ne’e, hau bele hatene uituan kona-ba saida mak igualdade jeneru. Tanba ne’e loron tolu ne’e iha ona koñesimentu, entaun depois de ida ne’e hau sei ba fali hau nia diresaun atu implementa no kria formasaun ida kona-ba Igualdade Jeneru ba estudante no sosiedade sira.”realsa, Cesar D. Barros.

Nia akresenta, Kona-ba orsamentu sensivél ba Jeneru fila-fali ba DNPKK kuandu atu halo planu ba atividades ruma ba iha Planu Asaun Annual nian iha periodu tinan ida ne’e tenki tau mós orsamentu prioridade ba Jeneru nian.

Nia rekomenda, Formasaun loron tolu ne’e ladun sufisiente tanba ne’e presija iha futuru bele kontinua, nune’e bele hatene klean liu tan kona-ba saida mak Igualdade Jeneru no oinsa analiza ba Orsamentu Sensivél ba Jeneru.

Staff DNSPP Januaria Goveia, reforsa tan katak, , Loron tolu ne’e aprende kona-ba Igualdade Jeneru no Orsamentu Sensivél ba Jeneru, maske loron tolu ne’e la sufisiente maibé iha ona koñesimentu uituan kona-ba Orsamentu Sensivél ba Jeneru.

“Agradese tebes tanba hau hetan oportunidade ne’e, hasa’e hau nia koñesimentu kona-ba Orsamentu Sensivél ba Jeneru, saida mak hau aprende ona loron tolu ne’e hanesan bukae ida mai hau, atu fila ba hau nia diresaun hau sei fahe tutan ba kolega sira ne’ebé mak seidauk tuir formasaun ne’e.” hateten, Staff DNSPP Januaria Goveia.

Formasaun ne’e durante loron tolu, hahú husi loron 8-10 Fevereiru 2023. Partisipantes hamutuk na’in 20. No hetan fundu husi Care Internasional.

NO COMMENTS