Home EduTek CNC Realiza Sertame Entre Eskola Sekundária, Komemora Loron Proklamasaun Independénsia Ba Dala-49

CNC Realiza Sertame Entre Eskola Sekundária, Komemora Loron Proklamasaun Independénsia Ba Dala-49

0
577

Eskola publika tuir sertame. [Foto: Umbe | 15.11.2024]

Reportajen  Umbelina dos Reis

Komemora loron Proklamasaun Independensia ba dala-49, Centro Nasional Chega! (CNC), realiza sertame entre ensinu sekundáriu iha munisípiu 12. Objetivu hosi sertame ne’e estudante entre estudante ho profesores bele hasoru malu, fahe esperensia ba malu no estudante sira ne’e bele hetan oportunidade vizita fatin istóriku hanesan antigu komarka Balide.

Diretor Ezekutivu Centro Nasional Chega (CNC), I.P.  Hugo Maria Fernandes hateten, atividade hanesan ne’e realiza ba dala-5 ona, CNC realiza sertame ba eskola pre-sekundária no sekundária iha Timor-Leste ne’e hahú hosi tinan 2019, bainhira ita selebra 20 anus ba Konsulta Popular nian, maibé iha tinan ida ne’e sei halo selesaun ba eskola pre-primária no sekundária nian.

“Objetivu primeiru mak estudante no manorin sira hasoru malu hodi partilla sira nia esperiénsia, oinsá liu-hosi prosesu aprendizajen iha matéria siénsia sosiais nian mak hanesan materia istória, edukasaun direitus umanus no edukasaun sidadania.” Dehan Diretor Hugo, ba jornalista sira iha salaun konferénsia CNC, Antigo komarka Balide, kinta-feira, 14/11.

Nia dehan, dala-ruma públiku hateten sertame ne’e hanesan kompetisaun, loos duni, maibé importante oinsá sukat eskola ida-idak nia esperiénsia konabá hanorin iha área materia tolu ne’ebé mensiona, será ke iha eskola sira ne’e manorin sira hanorin tuir duni kurikulum ka menus ka kompletu, razaun ida ne’e mak akta primeiru.

“Sertame ne’e mos oportunidade ba estudante sira hodi bele hasoru malu fahe esperiénsia ba malu, nune’e sira mos mai vizita ba fatin istóriku exposisaun iha antigu komarka Balide, Dili.”

Nia hatutan, Ministra Edukasaun nia liafuan katak aprende matéria istória la’os iha aula laran de’it maibé manorin sira tenki lori estudante ba fatin reativu, nune’e estudante bele aprende istoria Timor-Leste nian.

Nia informa tan, revizaun hosi tinan 2014 nian por ezemplu materia istória,  edukasaun sidadania no direitu umanus nia konteudu ne’e barak ona, maibé tinan 2007 sa’e mai ne’e livru konteúdu istória ne’e ladun barak no momentu ne’eba ita aprende istória rai li’ur nian mak barak, maibé agora ita iha ona materia espesífiku maibé sei iha dezafius, primeiru matéria kurikulum iha maibé,  livru istória ba manorin sira atu hanorin ba estudante sira sei menus, tanba referénsia no biblioteka iha eskola sei menus.

“Agora profesores sira hanorin estudante konaba matéria istória ne’e depende ba sira nia kapasidade de’it, maibé  livru  istória Timor nian seidauk  barak, mezmu ita produz livru istória lubuk ona maibé limitadu tebe-tebes tanba eskola iha Timor-Leste ne’e barak.”

NO COMMENTS