Home Notisia CNC Liuhusi programa CYA, Organiza Chega School Visit, Hodi Kontinua Valoriza Istoria...

CNC Liuhusi programa CYA, Organiza Chega School Visit, Hodi Kontinua Valoriza Istoria Timor-Leste nian

0
198

Diretor Ezekutivu CNC, Hugo Fernandes. [Foto: Agostinha Jose Gomes]

Reportajen Joanina Casmiro

Centro Nacional Chega I.P liu husi programa Chega Young Ambassador (CYA) servisu hamutuk ho Faculdade Economia e Gestão (FEG), Universidade Nasional Timor Lorosa’e (UNTL) organiza atividade Chega School Visit ho tema “Juventude Tenke Hatene no Valoriza Istória Pasadu Hodi Kontinua Luta ba Libertasaun Povu”. Iha ámbitu Selebrasaun Aniversáriu loron Restaurasaun Independénsia Timor-Leste 20 de Maio 2002 ba dala-24. 

Direitor Ezekutivu CNC, Hugo Maria Fernandes, hateten, Objetivu husi atividade ne’e mak atu halibur estudante universitariu sira hodi diskuti hamutuk kona-ba istória, Memoria Pasadu no Mekanismu ba Prevensaun Konflitu no Rezolusaun Dame iha Timor-Leste. Objetivu seluk mak nu’udar oportunidade di’ak no fo espasu ba estudante no juventude sira atu melloria sira nian koñesimentu kona-ba istória pasadu Timor-Leste nian no preserva ba futuru ne’ebe mai. 

” Atividade ne’e hala’o parte ida atu konsientiza, eduka no inspira estudante sira liu-husi atividade Chega School Visit hodi sira komprende kona-ba istória, Memoria Pasadu no Mekanismu ba Prevensaun Konflitu no Rezolusaun Dame iha Timor-Leste no mos dezenvolve sira nia pensamentu kritiku hodi hamosu dialógu interativu ho estudantes sira atu nune’e bele kontribui ba prevensaun konflitu no rezolusaun dame hodi minimiza aktu violasaun no respeita, sensibilidade no valóriza valór direitus umanus iha estadu ida ne’e no mós mundial atividade ne’e hala’o hodi hatan ba Nota Konseitu “Memórializasaun integradu” liu-liu atu prezerva memória istóriku liu husi peskiza, arkiva no dizemina narativa sira ba públiku tantu direita no mos indireita,” nia dehan ba Jornalista sira iha Salaun  Auditoriu FEG – UNTL Caicoli, 14/26. 

Nia esplika, Juventude no estudantes universitariu sira hatene ona sa mak CNC I.P halo perante nía ezistensia no komprende ona istória pasadu kona-ba prosesu luta libertasaun independensia Timor-Leste husi tinan 1974-1999, Foinsa’e bele konsiente no komprende ona tipu no aktus violasaun direitu umanus ne’ebe mak akontese iha tempu ne’eba kruel nu’udar aksaun ida ne’ebé mak ladiak. Foinsa’e sira bele sensivel ba iha terus no susar luta nain sira-nian hodi respeita norma no oinsa atu valóriza direitus umanus hodi kotribui ba paz no estabilidade iha Timor-Leste.

Entertantu, atividade hirak ne’e hala’o hodi hatan ba mandatu Centro Nacional Chega! I.P nian ho baze ba dekretu lei Nu. 48/2016 ho vizaun atu harii Sosiedade ida ne’ebė mak inkluzivu, la repete istória passadu nian, moris iha dame, no respeitu direitus umanus. Centro Chega! ninia misaun mak atu harii Centru ba Poz-konflitu ne’ebé prezerva memória pasadu hodi promove direitu no valór umanu no harii parseria nasionál no mos internasionál hodi reforsa servisu sira ba implementa rekomendasaun sira Relatóriu Finál “Comissao de Acolhimento, Verdade 

” Ohin ita iha orador prinsipal ida atu koalia uituan Kona-ba espernsia oinsa mak  luta joventude Resistensia nian iha periodú neeba hodi nune’e bele fo koinesementu esperansia no mos kontinua nafatin hamoris esperitu nasionalismu ho patriotismu ba jerasaun foun entaun ambitu ida ke 20 maio nian ne’e mak ita halo atividade ida ne’e iha Universidade Nasional Timor-Lorosa’e UNTL ho Faculdade Economia Gestão depois Estudante sira iha Faculdade ida ne’e bele iha koinesementu no bele hatene istoria bele aprende economia, turismu maibe konflitu ita nia ne’e mos iha ligasaun ho ita nia riku soin. Iha konfliutu naruk iha ita nia rain 1975 to’o mai iha 1999 tanba mos iha aspektu ida ho riku soin ita nia ne’ebe agora aprende hela oinsa mak atu dezenvolve .

Nia mos dehan,  iha konfiansa deit tanba iha mos dezafiu ida kurikulu de Ensinu nia alin sira ladun hetan materia istoria ne’e ho klean diak iha Ensinu primaria, Ensinu Sekundária ami mos rekoinese katak iha eskola  Ensinu superior materia istoria la iha maibe iha  Fakuldade ida ka rua mak hanorin entaun dalan ida ne’e mak oinsa atu motiva sira atu hatene diak liu iha esperansa katak sira tenke hatene klean ona maibe meus ida ne’e nu’udar dalan ida atu motiva sira atu buka klean liu tan ho avansu teknolojia fasilidade barak iha Universidade letura barak autor sira ne’ebé luta ba ukun aan ne’e sai barak sira bele iha oportunidade atu bele aprende liutan entaun ida ne’e ita nia esperansa mak ne’e atu oinsa fahe hela Informasaun motiva sira atu sira  bele buka rasik.

NO COMMENTS