Home Notisia Prosesu Adezaun TL Ba OMK, Hala’o Reuniaun Interministerial Finaliza Negosiasaun Bilateral

Prosesu Adezaun TL Ba OMK, Hala’o Reuniaun Interministerial Finaliza Negosiasaun Bilateral

712
0
Reuniaun Interministerial Ba Finaliza Negosiasaun Bilateral. [Foto: Adroaldo | 01.06.2022]

Reportajen Adroaldo ‘Saretukau’

Ministru Koordenadór ba Asuntu Ekonómiku (MKAE) no Xefe Negosiador Adezaun Timor-Leste ba Organizasaun Mundial Komérsiu (OMK), Eng. Joaquim Amaral, hala’o reuniaun interministerial ba da-haat nian hodi fo apresiasaun ba dokumentu adezaun Timor-Leste nian ba OMK, liu-liu oferta sira mak estadu membru fo hanesan bens i servisus nian ba Timor-Leste, antes aprenzeta ba iha Konsellu Ministru.

Iha reuniaun ne’ebé halo iha Salaun Nobre Ministériu Negósiu Estranjeiru no Koperasaun (MNEK), tersa-feira (31/05) ne’e, Ministru MKAE, Joaquim Amaral hatete, reuniaun interministerial ida ne’e atu halo apresiasaun no rona atualizasaun hosi ekipa tékniku ne’ebé servisu besik Ministru rasik inklui rona mos misaun permanente iha Jenebra konabá prosesu no progresu tomak ne’ebé Timor-Leste liu to’o iha terseiru reuniaun de traballu ne’ebé hala’o iha 29 Abril iha Jenebra liu ba.

“Prosesu sira ne’e hotu ita tenki fo segimentu ba desizaun sira ne’ebé ita foti, tanba Timor-Leste nia road map to’o iha fin do anu, ita tenki hatama relatóriu grupu de traballu, hosi relatóriu grupu traballu mak sei halo avaliasaun konabá Timor-Leste ita bele gradua ou lae, tanba ne’e mak prosesu tomak ne’ebé Timor-Leste tenki halo hanesan estadu membru observadór, katak ita sei liu hosi negosiasaun iha nível bilateral, multilateral nune’e mos trilateral,” dehan Ministru MKAE Joaquim, iha Salaun Nobre MNEK.

Nia hatutan reuniaun multilateral ne’ebé bai-bain koñesidu ho grupu de traballu, reuniaun bilateral ho estadu membru sira ne’ebé hola parte iha reuniaun multilateral ne’ebé iha interese espesífiku iha Timor-Leste nia merkadu, bele hatama sira nia oferta espesial atu loke dalan ba iha negosiasaun.

“Iha parte bilateral nian, Timor-Leste iha ona kontaktu direita bilateralmente ho país membru na’in sia (9) i ita hein katak antes reuniaun grupu de traballu ba dala-haat nian ne’ebé previstu ba fulan Setembru, ita bele konklui ona rua, tolu ne’ebé iha ona entendimentu atu taka prosesu negosiasaun a nível bilateral,” Joaquim hatete.

Xefe Negosiador ne’e espera ba reuniaun grupu traballu ba dala-haat ita bele remata relatóriu grupu de traballu nian, nune’e reuniaun ba da-lima, ita bele aprezenta relatóriu final grupu de traballu hodi membru asembleia OMK tetu no deside Timor-Leste nia protidaun atu bele tama ba organizasaun ne’e rasik.

“Tanba ne’e reuniaun ida ohin importante tebes atu fo apresiasaun ba iha ba oferta ne’ebé Timor-Leste nia grupu tékniku prepara ona, diskuti ona, halo revizaun ona. Ita nia oferta servisu i bens ne’ebé grupu tékniku sira reuniaun iha semana kotuk liu ba konsege halo ajustamentu, depois de halo konsultasaun bilateral nune’e mos negosiasaun bilateral ne’ebé halo, fo dalan atu Timor-Leste konsidera counter offer sira ne’ebé mai hosi estadu membru sira,” tenik nia.

Nia akresenta, dokumentu ne’e prontu ona no antes lori ba iha Konsellu Ministru, komisaun interministerial tenki tetu no fo apresiasaun nune’e dokumentu ne’e reprezenta Ministériu na’in sia (9), Sekretária Estadu rua (2) ho ajénsia na’in sia (9)

Nune’e mos ba prosesu adezaun Timor-Leste nian ba OMK, Embaixadora Permanente Timor-Leste iha Jenebra, Lourdes Bessa iha nia intervensaun, hato’o parabéns ba kordenador Joaquim ba susesu balu ne’ebé halo iha 29 Abril liu ba. Hafoin ne’e embaixadora nafatin kontaktu ho estadu membru sira no sira iha relasaun ida pozitivu tebe-tebes.

Nia dehan ita kria relasaun ida importante ba ita nia prosesu no tuir ita nia kontratu ne’ebé ita defini graduasaun iha tinan oin fulan Fevereiru, atu ita labele lakon. Embaixadora ne’e hatete saída mak sira tenta halo iha Jenebra mak prepara karik posível ita bele asina ona akordu balun.

“Ita bele asina ona bilateral agreement ho país tolu ne’ebé ami haree ita bele avansa mak Nova-Zelandia, Austrália no Kanadá. Se karik ita konsege alkansa objetivu ida ne’e, importante tebe-tebes tanba paizes sira seluk sei hakarak mos halo tuir entaun ida ne’e fasilita ita nia prosesu,” dehan Embaixadora Lourdes iha nia intervensaun.

Nia hatutan, importante iha prosesu sira ne’e hotu mak servisu tékniku sira nian atu finaliza ita nia proposta sira, bazeia mos ba kestaun no input sira ne’ebá ita simu hosi paizes estadu membru sira ne’ebé ita iha relasaun bilateral, nia hakotu.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here