Home Notisia Validasaun Deklarasaun Maubisse, Promove no Empodera Partisipasaun Feto no Ekonomia Rural

Validasaun Deklarasaun Maubisse, Promove no Empodera Partisipasaun Feto no Ekonomia Rural

0
2573

Sekretáriu Estadu Igualdade, Elvina Souza Carvalho. [Foto Agustinha | 07.10.2023]

Reportajen Agustinha Amaral

Sekretáriu Estadu Igualdade (SEI), Elvina Souza Carvalho, hatete ohin (06/10) iha ne’e halo validasaun ba komprimisiu deklarasaun Maubisse da-toluk nian ho objetivu atu rona hanoin husi parseiru implementador sira no deklarasaun ne’e atu lansa iha loron feto rural iha fulan ida ne’e.

Sekretáriu Estadu ne’e hatete, deklarasaun Maubisse hanesan dokumentus ida ne’ebé importante tebes  inklui liñas ministeriais 15 nomos Banco Nacional de Comércio Timor-Leste (BNCTL). Deklarsaun Maubisse ne’e ho nia intensaun nu’udar komitmentu ida husi liñas ministeriais atu bele promove partisispasaun feto iha ekonomia nomos empodera feto iha ekonomia rural nian, nia intensaun ba iha dezenvolvimentu feto rural.

“Atu hatete de’it katak deklarasaun agora iha prosesu validasaun, validasaun nu’udar faze final konsultasaun ba iha deklarasaun hirak ne’ebé liñas ministrerias ou komitmentu ne’ebé hato’o tiha ona.”

Sekretáriu Estadu Elvina informa, final husi programa sira hotu ligadu ho deklarasaun Maubisse ita sei halo lansamentu ba revizaun deklarasaun Maubisse ba da-toluk ne’ebé maka ho nia intensaun atu promove igualdade jéneru nomos partisipasaun feto iha área rural no ekonomia, nia intensaun maka liu husi programa governu liñas ministeriais sira fo biban ba empodera feto iha ekonomia, feto iha rural nomos ita haree ba setor sira hanesan edukasaun, saúde, iha mos setor infrestrutura atu asegura feto rural sai hanesan sentru ba iha  dezenvolvimentu.

“Asegura katak sira hetan asesu ba edukasaun, asesu ba infrestrutura bázika, asegura sira asesu ba fasilidade bázika  ba iha saúde nian ne’e mak sai hanesan komitmentu husi deklarasaun Maubisse.”

“Ita hare prezensa husi BNCTL tanba BNCTL durante ne’e sai hela parseiru ba deklarasaun Maubisse iha sira nia komitmentu iha programa sira, ezemplu kréditu ba iha feto rural sira, halo sira nia atividade ekonimia sira ne’ebé mak sira bele halo, ezemplo fa’an modo iha agríkola nian, kréditu para halo bisnis ki’ik sira,” dehan Sekretária Estadu Igualdade ba jornalista iha salaun City 8 Manleuana, Sesta-feira, 06/10.

Nia akresenta, BNCTL durante ne’e  hanesan mos parseiru ne’ebé maka  implementa deklarasaun Maubisse ho di’ak tebes liu husi sira nia programa kréditu ba feto sira, ajuda tebes feto iha área rural para hodi bele halo sira nia atividade ekonomia.

Governante ne’e hatutan, deklarasuan ne’e agora iha prosesu revizaun para hodi hakat ba halo lansamenntu ba deklarasaun Maubisse da-toluk ne’ebé ita hafoun dala rua ona, agora atu hafoun ba dala tolu iha rogresu barak, infrestrutura durante tinan lima, iha infrestrutura bázika barak ne’ebé prezisa hadi’a no aselera tan prezisa identifka, tanba ne’e mak identifikasaun ba dala tolu hodi bele kontinua nafatin deklarasaun ida ne’e hadi’a di’ak liu tan.

Iha fatin hanesan, Diretora Jeral Administrasaun Finansas no Planeamentu, Sekretáriu Estadu Koperativa, Natalia Rocha da Costa  hatete durante ita hare ba planu governu VI ho IX, programa sira ne’e iha kontinuasaun liu-liu iha setor koperativa tanba ita hatene katak feto koperativa mos iha konstituisaun RDTL maibé iha artigu 138 nomos iha artigu 50 ne’ebe fo biban ba komunidade liu-liu feto bele hola parte hasa’e ekonomia familia.

Tanba ne’e iha misaun setor koperativa Sekratáriu Estadu Koperativa nian foka liu ba kapasidade feto rural iha munisípiu sira

“Ita halo partisipasaun feto iha setor koperativa ita hare ba parte edukasaun husi ita nia Sekretáriu Estadu Koperativa sira fo kapasita ba feto sira la hare ba estatus maibe sira ne’ebé ho kbiit hakarak tebes partisipa iha setor koperativa liu-liu sira ne’ebe iha área rural ne’ebe lidera husi inan-feton sira iha setor koperativa hanesan munisípiu Aileu, Bobonaru, Viqueque, Ossu, Lautem no Baucau, iha munisípiu sira hotu mak balu hetan lideransa maioria husi feto ba dezevolvimento sektor koperativa nian.”

Ita tau metas SEI ba 2018 até 2023 ita atinji ona 30% ne’ebe ita iha liñas ministeriais ba save deklarasaun Maubisse dala rua ita atinji ona kapasita setor ekonomia iha 30%, iha munisípiu 12 inklui mos RAEOA.

NO COMMENTS