Reportajen estjiariu Isac Sarmento
Arkivu no Muzeu Rezisténsia Timorense (AMRT) ho eskola Centro Aprendisajen Formasaun Eskolar (CAFE) lansa Revista Istória Luta Povu Timor-Leste nian iha ámbitu komemorasaun Loron Mundiál Labarik nian, istoria hirak ne’e foka liu bá Lider anterior husi nasaun Timor-Leste nian no mós fotografia sira, nune’e liuhusi istória hirak ne’e bele forma estudante nia karakter nasionalizmu, materia hirak ne’e mós sei fahe bá eskola sira hodi estudante sira asesu.
Diretór Ezekutivu AMRT.IP Jorge Alves ‘Wemoris’ hateten, AMRT hanesan fatin ne’ebé lulik bá povu no nasaun Timor-Leste nian, nune’e liuhusi selebra loron labarik nian AMRT konvida eskola CAFE, eskola Akadiruhun no mós eskola Farol no mós eskola EPD konsentra hamutuk hodi koalia konaba istoria Timor-Leste nian iha 1975 nune’e mós koalia konaba futuru Timor-Leste nian, tanba labarik sira ne’e mak aban-bainrua sei sai profesór, lider, emprezariu no sira mak sei sai matadalan bá povu no nasaun Timor-Leste.
“Brosura ne’ebé mak muzeun ho eskola CAFE prepara iha lian rua, iha lian tetun é lian Portugés tanba lian identidade nomós lian da rezisténsia, entaun ita prepara brosura de’it pois sei fahe bá eskola sira tuir kbiit ne’ebé AMRT iha” Dehan Diretór Ezekutivu AMRT.IP Jorge Alves Wemoris, (19/06).
Nia haktuir, konteudu husi brosura ne’e rasik hakerek konaba istoria Timor-Leste nian, nune’e istoria hirak ne’e foka bá lideransa anterior nasaun Timor-Leste nian no mós fotografia sira, tanba ne’e liuhusi brosura ne’e bele sai arkivu hodi estudante sira hatene mós istoria sira.
Entertantu reprezentante Ministra Edukasaun nu’udar Koordenadór Kuríkulu da Edukasaun João Maupelu dehan, lansamentu refere importante tebes tanba edukasaun konsidera istoria hola parte importante husi formasaun karakter labarik sira-nian liu-liu oinsá labarik sira bele koñese prosesu iha pasadu nian tanba ne’e sai mós hanesan lisaun pozitivu bá prezente nune’e bele forma edukasaun bá labarik sira ho karakter nasionalizmu.
“Pasadu sempre akontese la’os funu de’it, funu ho nia impaktu sira ladun di’ak ou ita-nia herois balun iha area seluk hanesan edukasaun, saudé konsege halo buat ruma iha pasadu ne’ebé di’ak kontribui bá prezente é kontribui bá dezenvolvimentu futuru, ne’ebé lansamentu ida ohin importante tebes para ita-nia oan sira atu koñese istoria iha pasadu ni lala’ok oinsá é bele tau bá prátika, kolega profesór sira bele uza lisaun sira ne’e atu hanorin ita-nia oan sira atu forma ita-oan sira ho futuru ne’ebé di’ak liu” Dehan Koordenadór Kuríkulu da Edukasaun João Maupelu.
Nia konklui, istoria la’os atu lee de’it tanba dalaruma lee de’it bele halo estudante sira ladun entuziasmu maibé ho muzeum ne’ebé mak iha eskola sira iha Dili laran wainhira materia konaba istória nian profesór sira lori estudante vizita muzeum, nune’e estudante sira lee livru no haree filmajem ruma hodi estudante sira bele sente no koñese di’ak liután, nune’e estudante sira bele prátika no hasa’e pensamentu krítiku estudante nian.