
Reportajen David da Costa
Aassosiasaun Estudantes iha Fakuldade Medisina no Ciénsia Saúde (FMCS) iha Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL), husu ba Reitór Universidade João Soares Martins no Konsellu Dispilinar UNTL atu fó sai rezultadu dezisaun husi konsellu disiplinar nian liu-husi relatóriu no akta final kona-ba kazu asédiu sexual ne’ebe deskomfia envolve husi Dosente MS iha FMCS-UNTL.
Porta vos vitima Universidade Nasionál Timor Lorosa’e, (UNTL), Anatolia Maria Castela da Cruz, haktuir, Universidade UNTL, nu’udar instituisaun estadu ne’ebé sai hanesan espasu ba estuda, peskiza no dedikasaun komunitária, hodi dezenvolve siénsia, teknolojia no kultura iha Timor-Leste.
Tanba ne’e UNTL tenke promove ambiente ida ne’ebe seguru, inkluzivu no ekuitativu, la iha toleránsia ba deskriminasaun no violénsia ho forma oioin kontra direitu ema ninian, liu-liu abuzu de podér, violénsia bazeia ba jéneru, violasaun sexuál, asédiu sexuál hasoru estudante feto sira.
Maibé Universidade Nasional Timor Lorosa’e, iha Fakuldade Medisina no Siénsia Saúde (FMCS), estudante feto sira hetan asédiu sexuál husi dosente MS, ne’ebe hatuun sira nia dignidade, la sente seguru iha prosesu aprendizajen no balun lakon nia estudu.
Vitima sira denunsia ona predator sexual no infratór sira ne’ebe halo asédiu sexual no viola direitu vitima sira nian, maibé estrutura Universidade la prosesa lalais suspeitu sira, la iha trasparánsia ba rezultadu husi desizaun sira.
“Tamba ne’e, ami assosiasaun estudantes iha Fakuldade Medisina no Ciénsia Saúde no UNTL, husu ba magnifiku Reitor no Prezidente konsellu disiplinar atu fó sai rezultadu dezisaun husi konsellu disiplinar nian liu-husi relatóriu no akta final kona-ba kazu asédiu sexual ne’ebe akontese iha FMCS, tamba ate a data seidauk iha resposta signifikativa,” dehan Porta Vos Vitima UNTL, Anatolia Maria Castela da Cruz liu husi komfrensia Imprensa iha kampus Kaikoli UNTL, Segunda, 13/10.
No sira husu mos magnífiku Reitor no Prezidente konsellu disiplinar aplika mos sansaun disiplinar ba Diretór departamentu Parteira ne’ebe komete abuzu de poder liuhusi fó suspensaun ilegal ba estudante nain tolu, sein konsulta ho konsellu disiplinar.
“Se estrutura Universidade la kumpri ezijénsia sira iha leten mak ami assosiasaun estudantes Fakuldade Medisina no Siénsia Saúde, Universidade Nasional Timor Lorosa’e, sei organiza estudante ativu no alumni sira atu foti asaun hasoru estrutura Univerisidade,” sira kontinua ezije ba universidade.
Nune’e mos, Senadu Fakuldade Medecina Ciensia da Saude (FMCS), Universidade Nasionál Timor Lorosa’e, (UNTL), Ronaldo José do Rego, haktuir, iha fulan hirak liu ba FMCS mos lebatan ona kazu asédu sexuál ne’ebe deskonfia husi dosente insial MS iha Fakuldade Medecina Ciensia da Saude (FMCS) UNTL, ne’ebe maka halo pratika asédiu sexuál hasoru estudante feto sira. No kazu asédiu sexual ne’ebe deskonfia dosente MS pratika asédiu sexual hasoru estudante ne’e, aprezenta vitima nain haat ba iha universidade, no prosesu to’o ona iha konsellu Displinar UNTL, maibé seidauk iha rezultadu.
“Kona-ba vitima asédiu sexual ne’ebe akontese iha FMCS ita aprezenta ona ba iha pro reitoria, foin lalais ami lori ba ne’e vitima nain 4, iha ne’e ami labele aprezenta tanba ita atu garante vitima sira nia identidade,” dehan senadu Fakuldade Medecina Ciensia da Saude (FMCS) UNTL, Ronaldo José do Rego.
Maibé FMCS nia kazu ne’e Reitor forma ona komisaun instrusaun depois investigador sira mai halo investigasaun ona no prosesu investigasaum lori ba diskute ona iha konsellu dispilinar, iha ne’eba deskanu Fakuldade 10 iha UNTL no mos Vise Reitór sira tuir estatutu UNTL ninia sira partesipa hotu diskusaun, maibé estudante sira la satispas mak to’o agora seidauk iha rezultadu no la halo supensaun ba dosente MS ne’ebe deskonfia halo asédiu Sexuál, tanba dosente MS sei kontinua hanorin hela estudante sira.
“Ita la satispas maka to’o agora ninia rezultadu ita seidauk hetan, Maibé oknun refere (Dosente MS) ne’ebe deskonfia halo asédiu sexuál nafatin halo ninia servisu,” dehan Ronaldo.
Maibé iha UNTL ne’e iha Proreitoria Assuntu Provedoria no Akonsellamentu (PRAPA) ezistie ho vizaun atu kultiva akadémika ida ne’ebé proporsiona prosesu aprendizajen ida efisiente, ekuitativu, no inkluzivu ba estudante sira hotu. Mas dala barak halo promasaun kona-ba asédiu sexuál, sira halo fó liu ba estudante sira, maibé komete asédiu sexuál ne’e dala barak husi dosente sira, tanba ne’e fó foramasaun kona-ba kampus seguru ne’e ba dosente no estrutura universidade atu nune’e bele kombate asédiu sexu’al iha universidade.
“Hau hanoin iha promasaun bar-barak kona-ba kampus seguru, dala ruma ita estraga deit osan, tanba maioria promasaun halo liu ba estudante, entaun estudante maka komprende ida ne’e, mas loloos ne’e halo ba dosente, dekanu no estrutura Reitor sira hotu para hatene ida ne’e, tanba maioria husi sira mak komete asédiu sexuál,” nia dehan
Tanba ne’e Universidade sira fatin ba aprende laos fatin prostitusaun atu hakonu nesesidade sexual. La iha toleránsia ba asédiu sexual iha Universidade.









