Reportajen Silvino Freitas
Partidu Republikanu (PR) promete sei investe iha setór edukasaun ne’ebé kualidade, hodi forma estudante sira ho kualidade iha rezolve problema, inovadór no emprendedór, no kria mós ajénsia avaliasaun no akreditasaun ba ensinu báziku no sekundáriu.
Prezidente PR João Saldanha promete, bainhira povu fó fi’ar iha eleisaun mak sei halo reforma ba eskola ensinu báziku, sekundáriu no superiór ho eskola obrigatóriu to’o tinan 12, hodi garante estudante sira iha ensinu báziku tenke hatene hakerek le’e no sura iha lian 4 maka tetun, portugues, ingleza no Indonesia, ensinu sekundária uza lian haat ne’e hodi analiza no rezolve problema, iha ensinu superiór gruadu sira tenke sai inovadór emprendedór hodi rezolve problema sira akontese rai laran no estranjéiru.
“Eskola obrigatóriu ne’e to’o tinan 12 ka Liceu, depois kurikulum ne’e hotu ita sei retreina no rekruta mestre no dosente sira tuir nesesidade, no tau estudante sira tenke iha nain 30 sala ida, la’ós tau hamutuk estudante 100 iha sala ida nia laran” promete João Saldanha liuhusi konferénsia imprensa ne’ebé hala’o iha eis-otél lesidere, (02/05).
Nia dehan tan, sei asegura orsamentu hodi harii class room rekruta mestre no dosente sira nomós kria gabinete dignu ba mestre sira iha library no fasilidade desportu ba eskola estatál hotu hotu, nune’e PR sei aloka 15% too 20% orsamentu estadu nian ba seitór edukasaun, nune’e seitór edukasaun sei iha liberdade kurikulár iha parte eletivu ensinu privadu sira sei iha aumenta tan depois kurikulum ne’ebé minimu iha ona, aspeitu eletivu no parte maka seidauk iha atensaun.
“Harii mós ajénsia avaliasaun no akreditasaun ba ensinu primária no sekudária, dadaun ne’e ajénsia sira ne’e ba ensinu superiór de’it, ensinu privadu sira sei hetan kreditu funan laiha tuir evalusaun banku nian” dehan Prezidente PR João Saldanha.
Nia argumenta katak, maske iha konstituisaun RDTL hateten lian ofisiál maka tetun no Portugés, maibé konstituisaun mós dehan lian servisu mak ingleza no lian Indonesia, lian ofisiál sei la’o nafatin, maibé atu tama ba iha mundu globál Portugés iha espasu ba nasaun uituan de’it, ingles tenke no lian Indonesia mós hotu tanba esportasaun komérsiu no eskola barak iha Indonesia.









