Home Meio Ambiente UNITAL ho Conservation Internasional Asina Nota Entendimentu Ba Kolaborasaun Ofisiál Hodi Proteje...

UNITAL ho Conservation Internasional Asina Nota Entendimentu Ba Kolaborasaun Ofisiál Hodi Proteje Ekosistema 

618
0
Reitor Universidade Oriental Timor Lorosa’e (UNITAL), Diretor Conservation International Timor-Leste (CI-TL) Manuel Mendes.[Foto Umbe]

Reportajen Umbelina dos Reis 

Universidade Oriental Timor Lorosa’e (UNITAL), iha parseria ho Conservation International Timor-Leste (CI-TL), realiza serimónia asina nota entendimentu  ne’ebé marka kolaborasaun ofisiál entre instituisaun rua, objetivu hosi asinatura memorandu nee hodi hametin kooperasaun iha peskiza konjunta, troka koñesimentu, kapasitasaun institusionál, ba  promosaun solusaun inovativu, bazeia ba siénsia hodi apoia seguransa ai-han, protesaun ekosistema, no reziliénsia komunidade iha Timor-Leste.

Reitor Universidade Oriental Timor Lorosa’e (UNITAL), Claudino Ninas Nabais hateten, Ohin loron Universidade UNITAL sente kontente tebe-tebes bainhira vizita hosi CI-TL ne’ebe fo dalan mai instituisaun akademika ida hodi fo formasaun ba estudante sira. Nune’e bainhira halo diskusaun konsege aseita buat lubuk balun ne’ebe bele lori ita ba koperasaun.

” Oinsa ami bele halo koperasaun ho diak  entaun ami presiza halo dokumentu ofisiál ida ne’ebe parte rua ne’e presiza asinatura.” Dehan Reitor Universidade Oriental Timor Lorosa’e (UNITAL), Claudino Ninas Nabais, liuhosi abertura ba serimonia asinatura memorandu, iha campus UNITAL, tersa-feira, 16/12.

Nia dehan, tanba sira nia papel ba konferensia off part ne’e sira fahe servisu tanba liuhosi agrikultura, floresta mitigasaun no adaptasaun teknolojia no security tanba buat sira ne’e nia impaktu mai hosi mudansa klimátika. 

“Tanba uluk hau sei iha Ministériu Agrikultura akompaiña hela servisu sira ne’ebe mak CI-TL  implementa iha Timor ne’e diak tebes liu-liu iha parte konservasoens protesaun marina no kosteiras, nune’e ami hosi universidade enkontru ho chefe departamentu sira katak diakliu ita halo koperasaun ho CI-TL,Tanba formasaun konaba mudansa klimátika ne’e importante tebes ba estudante no joven foinsae sira tanba sira mak jerasaun ba futuru.” Nia dhan. 

Nia informa, mudansa klimátika ne’ebe akontese iha mundu ona nia impaktu ne’e ba ema vulneravel sira  no hosi parte agrikultor mak sai vulneravel liu no sira iha rezilente hasoru mudansa klimátika ne’e ka lae, tanba bainhira ami partesipa enkontru ne’e ema dehan tenki hatun temperatura liuhosi reduz emisaun gas blokeia suas sira ne’e tanba ema ne’ebe kritika ba mudansa klimátika ne’e mai hosi agrikultor, maibe  agrikultor sira mos kontribui ba atividade agrikultura ne’e kuaze 30% emisoens. 

“Fontes importante agrikultor nia ne’ebe mai iha Timor barak liu mak liuhosi atividade lere duut no sunu rai reflorestasaun, entaun liuhosi buat sira ne’e globalmente nia benifisiu ba universidade akademika tenki aprende barak liután, tanba universidade  iha peskas, floresta, pekuaria, agro-ekonomia no teknolojia, espera ita aprende barak liután nune’e ba futuru hanoin fila-fali ba jerasaun foinsae sira.” Nia konklui. 

Iha fatin hanesan  Diretor Conservation International Timor-Leste (CI-TL), Manuel Mendes hateten, bainhira nia akompaiña no inklina an iha grupu ne’e nia alumni UGM ona, maibe   foin lalais sira balun kandidatu sai Reitór ba UNTL, sira ko’alia barak iha ne’eba,  maibe  ha’u haree sira la konsege manan no ema seluk mak manan fila-fali. Iha ne’eba  sira preokupa mos kona-ba dosente sira ne’ebe dalaruma labele halo peskiza ne’ebe naton tanba orsamentu universidade nian dalaruma la sufisiente atu ajuda dosente sira halo peskiza oi-oin hamutuk ho estudante husi universidade nia seluk. 

“Hau hanoin ida ne’e sai diskusaun naruk tanba hau akompaña deit karik balun konsege manan, maibe ida mak sira temi iha ne’eba UNTL iha renking karik rihun atus ida resin husi universidade sira ASEAN tengara se la sala, ne’ebe sira temi oinsa mak ita bele tama iha 1.000, documentus ofisial ne’ebe ohin loron, ita asina no kolabora ona  nee ita hanoin atu kontribui ba  universidade labele hanoin mesak deit, universidade tenke buka dalan atu kolabora ho parte seluk.” Nia dehan. 

Nia informa, Conservation International Timor-Leste (CI-TL),  bainhira  tama iha ne’eba dalarauma MoU ida deit, maibe agora kuaze besik sanulu, tanba presiza parseiru no  organizasaun sira seluk, laos iha Timor deit, maibe  estabelese MoU ho IOSN, internasionál women fo koperations  ne’e hanesan organizasaun mundial ida ne’ebe haree kona-ba asuntu konservasaun nian.Depois asina Mou ita konsege realiza projeitu ida la boot, maibe ita iha 500 mil ne’ebe ita implementa, maibe baze tenke iha, depois ita ajuda governu liu-liu floresta, tanba saida mak hau ajuda floresta atu asina MoU ho Lii conshing history em Muzeum Singapore. 

” Problema ida iha ita nia rai mak peskizador hosi liur mai tama tuir sira nia hakarak de’it, ita la regula ida derepente haruka guarda floresta kaer ona ema ida iha Tutuala ne’eba, la keluar kaer iha maupitini, no iha fatin-fatin, Ita kaer tanba peskizador hosi nasaun seluk mai tama tuir nia hakarak la liu husi odamatan,  Entaun iha 2021 ho 2022 draf hotu tiha Mou ne’e Diretór Jeral floresta duni mak asina ho Lii conshing history em Muzeum Singapore.” Nia informa 

Depois de ita asina sira komesa mai ona halo peskiza no envolve ona floresta no buat sira ne’e hotu, entaun saida mak hanoin hosi reitor no CI-TL hanoin dalan ida ne’ebe pozitivu los atu ita dudu peskizador hosi  timor nian atu lori ita nia nasaun ne’e ba oin. Atu peskiza ita tenke iha osan oituan atu apoiu ita nia servisu, entaun se Mou barak depois ita implementa ho ita  hanoin iha fulan outubru liu ba universidade 12 asina MoU iha bali Inklui UNITAL,  ida ne’e hanesan forsa boot ida  ne’ebe CI-TL atu promove ba oin. Nune’e tinan oin ita tenke lori ona universidade sira ne’ebe asina MoU.  inisiu kedan ita tenke dezenu ona se universidade ne’ebe envolve iha projeitu ne’e universidade sei halo saida, ida ne’e tenke klaru kedan. Tanba foin lalais mos ita iha oportunidade projeitu oin-oin, osan ba timor 20-28 miloes, ita koko halo dezenu ida ne’e ita tenke envolve. 

“Ha’u lakoi asina deit depois rai hela iha meza leten, maibe  ita asina ona  tenki envolve, se ita envolve unital departamentu ida ne’ebe relevante liu agrikultura ou pekuariu ka peska no floresta tama hotu ka oinsa, se tama hotu saida mak UNITAL nia papel iha projeitu ida ne’e.” Nia dehan. 

Nia konklui, implemanta presiza osan hira, buat sira ne’e hotu, ne’ebe rekursu umanu mos ita presiza prepara, maibe ami sei mantein atu bele depois asina MoU ida ne’e iha oportunidade ba ema nai’n ida ka rua tenki akompaiña bebeik atu ita dezenu projeitu, tanba buat ne’ebe importante mak ita tenki iha pontu fokal ida. 

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here