Home Notisia PR Horta : Importante MP Atua Ho Forma Imparsiál no Kumpre...

PR Horta : Importante MP Atua Ho Forma Imparsiál no Kumpre Kritériu Legalidade

531
0
Membru MP ho PR Ramos Horta iha loron aniversariu. [Foto: Media PR | 07.06.2022]

Reportajen Francisco Colo

Prezidente Republika, Dr.  Jose Ramos Horta  partisipa iha aniversáriu Ministériu Públiku ba dala 20.

Iha eventu ne’e Prezidente Republika hateten importante tebes  membru Ministériu Públiku (MP) kontinua atua ho forma imparsiál no ezemplu, nomós durante sira nia ezisténsia, advogadu hotu-hotu, iha Jerao no majistradu sira seluk, hatudu ona iha ezersísiu sira-nian funsaun, la kole atu kumpre kriteriu legalidade, objetividade, izensaun no obediensia ba diretiva no orden neebe prevee iha lei neebe sira sujeita

Durante sira nia ezistensia, advogadu hotu-hotu, iha Jerao no majistradu sira seluk, hatudu ona, iha ezersisiu sira-nian Funsaun, la kole atu kumpri kriteriu legalidade, objetividade, izensaun no obediensia ba diretiva no orden neebe prevee iha lei neebe sira sujeita, iha senariu ida neebe infelizmente difisil atu atua, no iha neebe sira hasoru difikuldade, neebe iha ema barak nia matan bele sai obstakulu neebe prevene sira atu lao ho sira-nia misaun.”hatete Prezidente Republika, Dr. Ramos Horta iha nia diskursu iha  Aniversariu Ministeriu Publiku ba dala 20 iha salaun  Ministériu Negósiu Estranjeiru no Kooperasaun  06/06/2022.

Horta dehan koñesidu ho kondisaun difisil hotu-hotu ne’ebé autór sira hasoru iha setor Justisa, sira nia moris lor-loron. Falta kondisaun materiál, numeru juis ne’ebé menus, prokurador, defensor publiku sira, maibe ho limitasaun sira ne’e, sira sei bele responde ba dezafiu sira neebe sira hasoru loroloron, Tan nee, hau haruka ba imi agradese husi laran no laran.

Estadu iha kompetensia atu halo buat barak liutan Estadu tenke hatan ba ita-boot sira-nia nesesidade no kria kondisaun hirak neebe presiza atu ita-boot sira bele halao ita-boot sira-nia knaar ho diak liutan. Justisa nuudar baze fundamental ba ita-nia ukun-fuan, hanesan nee, ita labele husik Justisa nee ba ita-nia istoria.

Governu iha responsabilidade atu promove no kria kondisaun material no umanu neebe diak liu atu nunee bele alkansa ninia objetivu, neebe, atu servi nesesidade ita-nia sidadaun sira-nian. Ida nee alkansa ona iha parte ida, liuhusi hadia kondisaun servisu nian, no iha parte seluk, liuhusi habelar tan pesoal kualifikadu sira no sira-nia formasaun kontinua.”hatutan PR Horta

Dezigualdade jéneru entre profisional sira iha setór justisa sei sai hanesan fator boot ida. Hau sei fo ezemplu ida ba imi ho numeru konkretu. Iha tinan 2020, prokurador 37 neebe servisu full-time, nain 6 deit mak feto. Iha Defensoria publika, husi defensór públiku nain 35 neebe servisu full-time, feto nain 5 deit 8 realidade nee tenke muda. Importante katak Estadu kria medida sira neebe bele dada tan feto barak atu tuir formasaun ba majistradu no defensor publiku sira.

Horta mos akresenta liu tan katak importante ministeriu publiku atua ho forma no imparsial no ezemplu,labele iha politizasaun ba prosesu analiza ba prosesu abuzu poder.

Importante tebes katak membru Ministeriu publiku kontinua atua ho forma imparsial no ezemplu. La bele iha sala ba politizasaun iha prosesu analiza ba prosesu, abuzu poder, hahalok imoral ka la tuir etika. Hahalok hirak nee kuaze laversivelmente afeita ba obrigasaun imparsialidade no integridade, fundamental ba imajen institusional Ministeriu publiku nian. “ afirma Horta

Liu tiha tinan 20 institusionalizasaun Ministeriu Publiku nian klaru katak, maske iha dezafiu barak ne’ebe Ministeriu publiku hasoru, instituisaun ida-nee bele orgullu ho susesu neebe alkansa ona iha ezekusaun ninia mandatu Konstitusional.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here