Home Notisia Horta Orgullu Komemora Loron Restaurasaun Independénsia TL

Horta Orgullu Komemora Loron Restaurasaun Independénsia TL

673
0
Presidente Republika. Dr. Jose Ramos Horta. [Foto: Santy | 05.2022]

Reportajen David da Costa Gusmao

Prezidente  Repúblika (PR), ba Periodu 2022-2027, Dr. José Manuel Ramos Horta orgullu nu’udar Timoroan komemora loron restaurasaun independénsia Timor-Leste nian ba dala-20.

“Sente orgullu ita Timoroan ohin selebra loron restaurasaun independénsia. Ha’u hakru’uk ba Heroi sira ne’ebé mate ona hanesan Nicolao Lobato, Francisco Xavier Amaral ho sira seluk no sira -ne’ebé moris hanesan Xanana Gusmão, Taur Matan Ruak no Francisco Guterres Lú Olo,” Dehan  PR Ramos Horta iha  nia diskursu, iha Palásiu Prezidensiál Nicolau Lobato, Bairru Pite, Sesta 20/5.

Xefe estadu ne’e mós  agradese tanba iha tempu luta sempre hamutuk ho apoiu solidaridade internasionál to’o harii independénsia hodi konstrui estadu ho apoiu sistema Nasaun Unida nian.

Nia haktuir relasaun tenke dinámiku tanba Timor-Leste sei hametin liután relasaun diplomátika ho nasaun viziñu, no kontinua halo relasaun bilaterál, multilarál iha mundu.

“Ita nia polítika ba oin kontinua diplomasia orienta ita buka amigu, laiha inimigu. Ita fó prioridade ba nasaun vizíñu Indonésia, Austrália, Nova Zelandia no fó importánsia ba relasaun internasionál iha rejiaun ASEAN, Uniaun Europeia no hametin relasaun bilaterál ho rai sira iha ASEAN no hametin relasaun ho Korea do Sul no Japaun. Ita sei halo relasaun ho Nasaun Unida iha área oioin ho mós haree programa Millenium Challenge Corporation (MCC, siglá inglés) ne’ebé Nasaun Unidu apoia,” dehan Horta

Tanba ne’e Xefe Estadu ne’e, lori Estadu nia naran agradese  ba prezensa Prezidente Portugál, Primeiru-Ministru Guine Bissau, konvidadu enviadu espesiál, reprezentante nasaun sira iha mundu, embaixadór sira, órganizasaun multilaterál no sira seluk ne’ebé iha komemorasaun 20 maiu no serimónia investidura PR nian.

Nune’e xefe estadu  mós agradese ba partisipasaun partidu polítiku hotu iha prosesu demokrásia hahú iha 2002 to’o mai agora ne’e.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here