Home Notisia FONGTIL: Polítika Leilaun Karreta Parlamentu nian, Konsidera Halo Traisaun Ba Povu

FONGTIL: Polítika Leilaun Karreta Parlamentu nian, Konsidera Halo Traisaun Ba Povu

1053
0
FONGTIL halo konferensia imprensa. [Foto: Umbelina |02.06.2023]

Reportajen Umbelina dos Reis

Forum Organizasaun Naun-Governamental Timor-Leste (FONGTIL) husu  Tribunal Distritál DiIi atu suspende ka anula desizaun Parlamentu Nasionál, ne’ebé atu halo leilaun ba karreta deputadu, ne’ebé sira uza iha lejizlativa  da-lima nian. Polítika Leilaun kareta la hatudu imajen ne’ebe di’ak ba povu, no konsidera halo traisaun ba konfiansa povu nian. Deputadu sira tenke moe hanesan ho Ministru sira, bainhira mandatu remata sira husik hela transporte hirak ne’e hodi kontinua utiliza ba governasaun tuir mai.

Liu hosi konferénsia imprensa, portavoz Maria Dolorosa Boky Fernandes hateten, FONGTIL ho nia membru sira nota katak foin da-dauk ne’e Parlamentu Nasional deside atu halo lelaun ba karreta 65 ne’ebé durante ne’e uza hosi membru parlamentu ba V lejizlativa nian ba Deputadu/a sira ne’ebé sei remata sira nia mandatu iha semana oin. Karreta hirak ne’e sosa hosi orsamentu estadu nian, maibé desizaun Parlamentu Nasional ida ne’e la tuir artigu 30.2 (d) lei nú. 15/2008 kona-ba lei da Organização e funcionamento da Administração Parlamentar katak, (Pronunciar-se sobre os actos de administração do património imobiliário do parlamento nacional, designa- damente a aquisição, doação, alienação, cedência e arrendamento, bem como sobre os direitos a ele ine-rentes,) maibé lei ida ne’e la fó abrigu ba lelaun ba sasan imobiliáriu parlamentar nomos la hatuur provizaun ne’ebé detallu kona-ba prosedimentu sira ba lelaun nian hanesan preve ona iha dekretu Lei 32/2011 kona-ba jestaun no alineasaun ba patrimóniu móvel estadu nian.

“Ami konsidera katak desizaun Parlamentu Nasional ida ne’e nakonu ho konflitu interese, abuzu podér, kolesaun, korrupsaun no fó poténsia boot ba estadu atu lakon valor sira ne’ebé loloos estadu bele hetan bainhira mekanizmu lelaun sira ne’e tuir prosedimentu sira ne’ebé preve ona tuir jestaun no alineasaun ba ptrimóniu movel estadu, karik prado ne’e la útil ona, no sei aumenta kustu operasional ba parlamentu nian, ami husu atu membru Parlamentu Nasional entrega ba iha diresaun nasional patrimóniu estadu nian,  atu deside kona-ba patrimóniu hira ne’e, ” Dehan portavoz Maria liu hosi konferénsia imprensa iha salaun CNC, Balide, Sesta-feira, 02/06.

Nia hatutan, sira haree katak iha lei nú. 15/2008 kona-ba organizasaun no funsionamentu administrasaun parlamentar nian fó autonomia patrimonial ba Parlamentu Nasional (Artigu 3 alineia 1), maibé la signifika deputadu/a sira sai benefisiáriu bele deside rezolusaun autónomu ida ba lelaun aset mobiliáriu. Desde 2012, Parlamentu Nasional hatuur ona kultura ida ne’ebé korruptu iha mekanizmu servisu parlamentar nian, ne’ebé halo eis deputadu/a ka deputadu/a atual sira  bele goza sasan públiku nian ba interese pesoal.

Nia dehan, korrupsaun no abuzu poder no fakar osan povu nian sei maka’as bainhira deputadu/a sira ohin labele evita sira nia aan hosi kultura korruptu ida ne’e,  tanba iha lakuna kona-ba prosedimentu sira iha lei nú. 15/2008 ba lelaun nian, sira sujere atu Parlamentu Nasional aplika subsidiariamente rejime jeral ne’ebé vigora iha artigu 4 alinia 1 no 2.  “tudo quanto o parlamento nacional não tiver especialmente disposto relativamente à gestão dos seus recursos humanos, financeiros e patrimoniais aplica-se subsidiaria-mente o regime geral vigente.”

Nia dehan tan, uza prinsípiu sira ne’ebé aplika iha dekretu lei 32/2011, la’os uza poder polítiku. Sira mós preokupa valór ka montante ne’ebé Parlamentu Nasional deside kada karreta ho USD 8.000.00 nu’udar desizaun ida ne’ebé hatuur vontade mukit ba estadu Timor-Leste nia ekonomia.

Nia hatete, Parlamentu Nasional bele dada fali sira nia polítika ne’ebé ho sensibilidade mukit ba ita nia nasaun nia situasaun, nune’e entrega kareta Prado sira ba iha estadu atu jere, FONGTIL mós bolu atensaun ba “Câmara das Contas”  atu bele halo auditoria ba desizaun deputadu Parlamentu Nasional nomos husu atu iha investigasaun kle’an hosi komisaun anti korrupsaun, tanba sira konsidera desizaun nakonu ho konflitu ba interese, korrupsaun, halakon povu nia osan.

“Polítika lelaun kareta la hatudu marsin ne’ebe di’ak ba povu no konsidera halo traisaun ba konfiansa povu nian. Ami husu ba Parlamentu Nasional atu utiliza nafatin kareta sira ne’e, no la utiliza bele halo doasaun ba instituisaun hanesan VPU, Uma Mahon ba defisiente sira. Husu mós ba Tribunál Distrital Dili atu anula tia desizaun Parlamentu Nasional, ne’ebé deside halo lelaun ba kareta parlamentu nian. Deputadu sira tenke moe hanesan ho Ministru sira, bainhira mandatu remata sira husik hela transporte hirak ne’e hodi kontinua utiliza ba governasaun tuir mai.” Nia hatete.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here