Home Notisia Grupu Hamoris Fali Hasoru Obstaklu Oin-oin, Hetan Apoiu Husi MDI Hametin Atividade...

Grupu Hamoris Fali Hasoru Obstaklu Oin-oin, Hetan Apoiu Husi MDI Hametin Atividade Hortikultura

457
0
Produsaun Hortikultura, Baria ne'ebe maka to'os nain husi Grupu Hamoris Fali halo iha suku Lalisuk RAEOA, (Foto-David)

Reportajen David da Costa

To’os nain husi grupu Hamoris Fali iha suku Lalisuk, Postu-Administrativu Pante Makasar, Reijaun Espesial Oe-Cusse Ambeno (RAEOA) husu ba governu no Organizasaun Non Governamental (NGO) atu apoiu sira nia atividade hortikultura ne’ebe mak presiza tebes moderniza hodi fasilita sira rega modo uza makina atu aumenta produsaun hortikultura.

To’os nain husi grupu Hamoris Fali, Alberto Kofitala hatete, grupu ne’e hahú halo to’os iha tinan 2006, bainhira grupu  ne’e hahú halo ne’e kuru bee la’o distansia ne’ebé do’ok, grupu ne’e nia produsaun menus. Maibé bainhira hetan apoiu husi Mata Dalan Institutu (MDI) kona-ba eletresidade, makina supa bee, fini modo musan no fó formasaun durante tinan rua ne’e sente diak tanba hetan apoiu husi sira.

Nia haktuir, Bainhira rendimentu ne’ebe maka grupu ne’e hetan, fahe ba membru sira atu nune’e membru sira sustenta fali ba nesesidade uma laran, no osan ne’ebe  iha rai fali Rai Osan ba Mudansa (ROMANSA) atu nune’e bele ajuda ba oan sira nia eskola, no labarik sira ne’e balun kontinua to’o iha universidasde liu husi faan ai-han ne’ebe maka kuda ne’e.

“Husi apoiu hirak ne’e mak ami sente di’ak oituan, la hanesan uluk ami sei mesak bele aumenta produsaun hortikultura. Ami lori ba merkadu loron ida bele hetan $10 ate $15  rendimentu hirak ne’e ami fahe balun hola ai-han uma laran, balun ami tau iha Rai Osan ba Mudansa (ROMANSA), selu labarik sira nia eskola balun to’o ona universidade, traballador balun hola ona motor  no balun halo uma”,dehan to’os nain grupu Hamoris Fali Alberto Kofitala, ba jornalista iha Lalisuk, postu Postu-Administrativu Pante Makasar, RAEOA, Tersa 23/09.

To’os nain Alberto Kofitala husu ba parte governu no Organizasaun Non Governamental (NGO) sira atu apoiu nafatin sira nia atividade hortikultura ne’e mak presiza tebes moderniza hodi fasilita sira rega modo uza makina atu aumenta produsaun hortikultura.

Iha grupu Hamoris Fali ne’e maske hetan difikulade maibé sira kontinua kuda ai-han hanesan hortikultura maka, Ai-manas, Alfase, Brinjela, Modo mutin, refollu,Baria, tomate, lismean, lismutin.

Iha fatin hanesan, Membro Bifano,  Lucia Freitas Kefi, hatete, programa sira halo mak Rai Osan ba Mudansa (ROMANSA) atu ajuda família poupa osan hodi bele sustenta oan sira nia eskola no hadi’a ekonomia família.

“Hakarak atu hato’o katak susesu ne’ebé mak ami hetan ita hatene ona katak Oxfam iha Timor-Leste nia parseiru tolu ne’ebé existe iha Oe-Cusse Bifano, Maneo no Afos total grupu parseiru tolu ne’ebé mak estabelese iha Oe-Cusse, nia ramu rai osan ba moris di’ak ne’e hamutuk 89 existe grupu refere atu hakbiit inan feto sira hodi rai osan iha sira nia família hodi hadi’a ekonomia nesesidade família nian” dehan Lucia Freitas.

Nia haktuir, Rai Osan ba Mudansa (ROMANSA)  durante tinan ida atu realiza mehi ne’ebé iha hodi  muda nesesidade família nian iha uma laran. “Kona-ba Bifano ninian programa  hakbiit hahú iha 2020, depois iha grupu Bifano nian ne’e hamutuk 35 mak hetan ona formasaun  Rai Osan ba Mudansa (ROMANSA) signifika katak inan sira, subar sira nia osan iha sira nia grupu hodi responde ba nesisidade família uma laran”. 

Nia subliña, lala’ok ROMANSA  ne’e rai osan  kada semana depende tuir rendimentu ne’ebé sira hetan iha loro-loron nian, iha ne’ebá mos Bifano estabelese ona no iha mos formasaun gas ne’e hanesan  matadalan ida hodi  inan aman sira  knaar.

“Direitu iha família hanesan fen tenke hatene  nia knaar hodi hala’o nia  servisu saida de’it, mane mos hanesan tanba iha Oe-Cusse feto sempre  hein uma hodi haree labarik ka servisu uma nian”tenik nia.

Tanba liu husi grupu ne’e sira bolu, ai hun  família armonia, ne’e feto mos iha direitu asesu ba oportunidade  kriasaun rendimentu família. Ema barak mak antes ne’e sira moris susar maibé depois  sira mai grupu rai osan ba mudansa mak bele ajuda  nesesidade família nian.

“Bainhira envolve an iha grupu mak sente moris ne’e iha mudansa, tanba ho pursentu ne’ebé ki’ik bele emprestimu ho volume ne’ebé boot hodi realiza sira nia mehi família nian”nia salienta

Ho ida ne’e reprezentante grupu Bifano ne’e rekomenda ba   inan feto sira  ne’ebé seidauk inklina an iha ROMANSA hamutuk hodi hadi’a moris iha tinan ida nia laran, ROMANSA ne’e bele motiva ema sai kreatividade iha ekonomia família uma laran.

“Ita sei la defende de’it, ba ita nia laen ita mos iha kapasidade atu halo saida de’it tuir kreatividade ne’ebé mak ita iha,” nia konklui.

Nune’e mos, reprezenta Mata dalan Institutu (MDI), Valente Lelobau hanesan koordenador programa hakbiit,  hatete,  existensia MDI iha Oe-Cusse  mai halo koordensaun oinsa mak MDI bele hahú halo akompañamentu no monitor ba area infrestrutura bazika ne’ebé halo iha Oe-Cusse.

“Husi prosesu ne’ebé mak iha ita identifika tarjetu ne’ebé mak agora dadauk ezixte hela hanesan suku Lalisuk aldeia Maneum pena hodi estabelisimentu grupu hirak ne’e apoiu fo kapasitasaun ba sira oinsa sustentabilidade grupu sira,  aleinde sira monitor ba infraestrutura bazika sira mos iha atividade rutin ne’ebé mak atu bele hamoris ekonomia família nian,” dehan Valente Lelobau.  

Tanba iha tinan 2020 mai ne’e komesa ona  halo prosesamentu ba adubu organiku atividade hortikultura oinsa mak sira hetan rendimentu di’ak ba sira nia família.

“Husi ida ne’e grupu sira ne’e ita koko para pelumenus iha area trajetu ne’ebé mak ita iha identifika total hamutuk ita apoiu hahú husi 2019 mai to’o 2022,”Nia subliña.

Nia salient,  grupu hamoris  iha suku Lalisuk antes ne’e sira servisu kuru bee dook husi mota mak mai hodi rega, ho problema ida ne’e to’os nain sira la iha forsa atu halo atividade hortikultura ne’e no nia produsaun ho volume ne’ebé ki’ik , nune’e sira rekomenda ba  MDI husu atu fó apoiu tekniku hodi bele reforsa sira nia hortikultura ne’e.

“Altura ne’ebá MDI apoiu mak  halo koordensaun ho Autoridade RAEOA liu-liu parte Eletresidade Timor-Leste (EDTL-sigla Portuges) apoiu besi rin no fiu Eletresidade ba ita nia grupu sira oinsa tau makina  bomba bee husi mota mai iha area produsaun,” nia explika.

Tanba ne’e, bainhira grupu sira hetan ona makina bomba bee mak grupu ne’e hahú loke luan sira nia area hortikultura aumenta produsaun, bee sira la kuru ona maibe rega de’it ho mangeira.

“MDI ita nafatin halo kapasitasaun ba grupu sira, aleinde ne’e MDI buka maneira oinsa atu apoiu grupu sira ne’e pelumenus moderniza atividade hortikultura ne’e atu hafasil sira aumenta produsaun, ita la halo promesa maibé ita nafatin koko apoiu kbiit ne’ebé mak iha,” nia konklui.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here