Home Analisa Valór Atu Hasa’e Profisionalizmu PNTL Nian Ba Polícia Ne’ebé Independente

Valór Atu Hasa’e Profisionalizmu PNTL Nian Ba Polícia Ne’ebé Independente

569
0
Moisés Vicente. [Foto; doc. privadu | 15.06.2022]

Hakerek nain Moises Vicente

País República Democrática de Timor-Leste (RDTL) nia seguransa interna Polícia Nacional Timor-Leste (PNTL) ne’ebé hari’i kle’ur ona, maka instituisaun Polícia Nacionál Timor-Leste hari’i iha tinan-2000, ho metamorfose ida-ne’ebé iha tinan-2000 to’o 2001 naran Timor-Leste Police Services (TLPS). Iha tinan-2001 to’o 2002, TLPS muda naran ba East-Timor Police Services (ETPS).PNTL hari’i iha loron 27 Marsu 2000, iha tempu ne’e, instituisaun PNTL iha faze konsolidasaun no buka naran própriu ne’ebé merese ba nasaun Timor-Leste.

La kleur tan instituisaun Polícia Nacional Timor-Leste (PNTL) sei komemora loron aniversáriu PNTL ba dala XXVI (26 anos) iha loron Sesta-feira, 27 fulan Marsu tinan 2026. Sai Polícia profisionál sira maka membru ofisiál policia sira aplikasaun lei nian ho integridade, ne’ebé fornese servisu amigavel, lalais, transparente, no anti-korrupsaun tuir prinsípiu presizaun. Polícia sira fó prioridade ba aprosimasaun dialójiku, proteje públiku, aplika lei ho justu, no kontinua transforma hodi hadi’a sira nia kompeténsia ba seguransa no konfiansa públiku nian.

Durante ne’e Hakerek Na’in nia hare’e katak membru Polícia Nacional Timor-Leste nia atendementu ba komunidade diak tebes, maibé iha parte desvantajen balu mak policia mos halo agresaun fisiku ba sidadaun sira seluk nia vida no ida ne’e violasaun prinsipiu valores direitus humanus ba sidadaun sira seluk nian. No iha parte Polícia nia positivu diak, hanesan iha loron 9 ate 11 Setembru tinan 2024 hirak liuba ekipa PNTL simu vizita Sua Santidade Amo Papa Franscisco vizita apostólika mai Timor-Leste. Simu tan bainka espesial sira balu husi nasaun Comunidade dos Países de Lingua Portuguesa (CPLP), momentu Timor-Leste sai uma nain XII Jogos Desportivos CPLP iha loron 17 to’o 27 Jullu 2025, foin dadaun loron 26 fulan Outubru tinan 2025 Timor-Leste sai full membru Association of Southeast Asian Nations (ASEAN). Iha organizasaun G7+, ONU, Corpo Diplomatico sira, simu Chefe Estado kada nasaun sira seluk idak-idak nian. Ho ida ne’e mak membru Polícia Nacional Timor-Leste sai profisional bebeik iha futuramente garantia ordem públika iha país Timor-Leste.

Sistema legál ne’ebé iha kestaun maka série lei no regulamentu sira ne’ebé atribui ona kna’ar no autoridade sira ba polícia nu’udar sub-sistema ida iha sistema justisa kriminál nia laran. Haree ba papél krusiál husi asisténsia legál iha prosesu judisiál, ida-ne’e fó protesaun ba suspeitu sira-nia direitu durante julgamentu tomak, inklui investigasaun no akuzasaun. Asisténsia legál hanesan instrumentu krusiál ida iha sistema justisa kriminál no mós halo parte iha protesaun direitus umanus.

Iha lidun seluk, kria kultura polícia profisionál ida, paradigma polícia nian hanesan “instrumentu estadu nian”, envez de instrumentu ida podér nian ka grupu ida, agora daudaun hasoru hela dezafiu ida ne’ebé loos. Dezafiu ida ne’e bele hasoru de’it bainhira muda kultura no mentalidade Polícia Nacionál Timor-Leste ninian, enkuantu mantein distánsia hosi atividade polítika prátika sira. Tuir Satjipto Rahardjo nia hanoin katak susesu inisiál hosi políciamentu profisionál maka iha libertasaun hosi influénsia polítika no partidáriu polítiku. Ida-ne’e signifika katak políciamentu la liga ona ba grupu ida ka grupu seluk iha sosiedade, maibé sai hanesan funsionáriu públiku ida ne’ebé iha kapasidade atu dirije ba grupu hotu-hotu.

Servisu instituisaun Polícia Nacional Timor-Leste iha ninia fahe servisu kompostu husi Polícia Operasaun: Unidade Espesial Polícia (UEP), Task Force, Unidade Polícia Marítima (UPM), Unidade Patrullamentu Fronteira (UPF), Polícia Trânzitu, Servisu Investigasaun Kriminal, Polícia Komunitaria, Relasaun Públiku, Relasaun Internasional, Corpo Segurança Pesoál (CSP), Servisu Migrasaun, Ofisial Polícia Suku (OPS), Ofisial Polícia Escola (OPE). Parte Polícia Administrasaun: Centru Formasaun Polícia, Departementu Justisa, Jéneru, Aprovizionamentu, Rekursu Humanu no sira seluk-seluk tan.      

Iha sorin seluk, isu ida atu troka atual Komisáriu Jeral PNTL no Segundu Komisáriu Jeral PNTL razaun tamba mandatu atu remata ona. Iha ne’ebé tuir hanoin balu husi organizasaun Sosiedade Sivil Diretur Ezekutivu Fundasaun Mahein (FM), Nelson Belo katak tuir kompleksidade refere hatudu atu halo promosaun ba superintendente sira ba iha vaga Komisáriu ne’e tenke halo kna’ar iha vaga Komisáriu Asistente ne’e tinan tolu maibé laiha nune’e oinsa maka bele halo promosaun tuir Lei Estatuta Policia nian, ne’e dilematiku ida ne’ebé Ministério Interior seidauk halo konsultasaun ho Konselu Superior Polisia nian nune’e FM deskonfia iha politizasaun nomeasaun Komisáriu no Segundu Komisáriu Jeral PNTL nian, tamba iha Dekretu Lei Numeru 35/2024 mos hateten kuandu Komisáriu no Segundu Komisáriu Jeral halo hela kna’ar tenke iha stock barak atu bele halo kompetisaun maibé pesoál ne’ebé assume Komisáriu no Segundu Komisáriu Jeral ne’e ida deit no Komisáriu Assitente ne’e laiha.

Maibé tuir Hakerek Na’in nia observasaun hatudu katak Komandu PNTL submete ona lista Offisial Superior PNTL nain 54 submete ba Ministériu Interior. Los duni tenke la’o tuir lei sira ne’ebé iha bele promove ona Offisial Superior Polícia Nasional Timor-Leste sira seluk, hodi troka no kontinua lidera insituisaun Polícia Nacional Timor-Leste hodi ba oin, hanesan Superintendente Xefe Polícia, Afonso dos Santos, Superintendente Xefe Polícia, Jorge Monteiro, Superintendente Xefe Polícia, Orlando Gomes, Superintendene Xefe Polícia, Justino Menezes, Superintendente Xefe Polícia, Arquimino Ramos, Superintendente Xefe Polícia, Natércia Martins no membru Offisial Polícia sira seluk-seluk tan. 

Polícia Nacional Timor-Leste halo nia kna’ar tuir lei iha baze legal artigu 147˚ (Polícia no forsa seguransa sira), konstituisaun República Democrática de Timor-Leste  deklara katak: 

1. Polícia sei defende legalidade demokrátiku no garante sidadaun sira-nia seguransa internu, maibé sira labele iha partidu polítiku.

2. Prevensaun kriminál tenke hala’o ho respeitu ba direitus umanus.

3. Lei maka sei harii rejime ba polícia no mós forsa seguransa seluk.

Artigo 147º (Polícia e forças de segurança) 

1. A polícia defende a legalidade democrática e garante a segurança interna dos cidadãos, sendo rigorosamente apartidária. 

2. A prevenção criminal deve fazer-se com respeito pelos direitos humanos.

3. A lei fixa o regime da polícia e demais forças de segurança.

Liga ho koalia lei iha leten hatudu katak, membru Polícia Nacional Timor-Leste, tenke hala’o nia kna’ar ho profisionalizmu, no la’o tuir Lei-Inan konstituisaun Republika Demokratika Timor-Leste haruka. Ekipa membru Policia Nacional Timor-Leste sei defende legalidade demokrátiku no garante sidadaun sira-nia seguransa internu, maibé sira labele iha partidu polítiku. Prevensaun kriminál tenke hala’o ho respeitu ba direitus umanus. Lei maka sei hari’i rejime ba polícia no mós forsa seguransa seluk. 

Ikus liu, iha ninia konkluzaun valór oinsa mak atu hasa’e profisionalizmu iha instituisaun PNTL ba polícia ida ne’ebé independente no lao tuir sistema legál ne’ebé eziste, kontestualmente iha nivel normativu, fó ona mandatu ba Polícia Nacional Timor-Leste atu implementa ida-ne’e ho efetivu. Maibé, bainhira haree hosi perspetiva progresivu, parese katak Polícia Nacional Timor-Leste konsidera de’it atu implementa lei ho maneira primitivu no to’o agora bele hodi aplika lei. Tamba ne’e Policia Nacional Timor-Leste ne’e hanesan lutu nasaun RDTL nian, ba futuru ne’e tenke hatudu profisionalizmu iha povu nia oin, wainhira atuasaun problema ruma iha territoriu nasional Timor-Leste. Parabens, Parabens ba Aniversáriu PNTL, Viva membru PNTL sira hotu-hotu, Viva ba Komandante Jeral PNTL foun no Segundu Komandante Jeral PNTL foun.

Referensia:

  1. Constituição da República Democrática de Timor-Leste, iha Artigu 147˚ kona-bá Polícia no Forsa Seguransa sira.
  2. Fundasaun Mahein (FM) Konsidera Laiha Ofisial Superior Polícia Atu Troka Komisáriu ho Segundu Komisáriu Tuir Lei Organika no Estatuta PNTL. https://neonmetin.info/buletin/2026/03/02/fm-konsidera-laiha-ofisiais-superior-polisia-atu-troka-komisariu-ho-segundu-komisariu-tuir-lei-organika-no-estatuta-pntl/.
  3. Komandu Policia Nacional Timor-Leste Submete Ona Lista Offisial Superior Nain 54 ba Ministério Interior.https://tatoli.tl/2026/02/20/komandu-pntl-submete-ona-lista-ofisial-superior-nain-54-ba-mi/.   
  4. PROGRESIFITAS POLISI MENUJU POLISI PROFESIONAL. https://media.neliti.com/media/publications/43173-ID-progresifitas-polisi-menuju-polisi-profesional.pdf.
  5. PNTL-Unidade Espesial Polícia (UEP). https://www.pntl.tl/operasaun/uep/.

*Artigu ida-ne’e la reprezenta instituisaun ne’ebé hakerek-na’in haknar-an ba, maibé artigu ida-ne’e opiniaun pesoál. Hakerek-na’in: AlumniUniversidade da Paz (UNPAZ)-Direito Criminal no Instituto Superior Cristal (ISC)-Sociologia. Iha sujestaun ruma bele haruka iha email: vicentemoises0782@gmail.com ou liga +670 75320690.  

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here