Home Notisia KPP-KDA’I Halo Diskusaun Konaba Planu Rekuperasaun Ekonomia Sesta Baziku

KPP-KDA’I Halo Diskusaun Konaba Planu Rekuperasaun Ekonomia Sesta Baziku

612
0
Institutu Kdadalak Politika Publika -KDA'I halo diskusaun. [Foto: Joanian | 12.06.2022]

Reportajen estudante estajiadu UNTL Joanina Casemiro

Institutu Kdadalak Politika Publika -KDA’I, hala’o diskusaun kona-ba Programa Produsaun liga ho área to’os nain sira no Planu Rekuperasaun Ekonomia Sesta Báziku

Hafoin remata diskursu Emprezáriu, Rui Castro hatete programa ne’e tenke halai liu ba iha produtór liga ba  ema sira ne’ebé investe iha produtór no mos ba iha area to’os na’in, ne’ebé halo investe ba produsaun ou liga ba kooperativu sira ne’ebé fokus ba iha produsaun ne’ebe importante .

“Karik hakarak atu hasa’e produsaun mak investe, tanba orsamentu ne’e hare liu ba manutensaun iha area sira seluk, hodi bele identifika ita nia ekonomia sirkulasaun, maibe ba iha Sesta bázika ne’ebé maioria nia la’o akompaña ho dekretu lei ne’ebé governu halo ezemplu kona-ba  75 % tenke hola produtu lokal,” dehan Rui Castro hateten ba Neon Metin iha Salaun Orchid Room Level 5  iha Timor-Plaza, 11/06.

Nia hatutan dekretu lei aprova ona orsamentu, aloka ba importante ema hotu iha implementasaun atu nune’e kumpre nafatin rega sira, tanba hateten  50 % hola produtu lokál ne’e, oinsa mak governu nia implementasaun, obriga kompañia sira ne’ebé manan Sesta baziku atu iha 75, no tenke hola  produtu lokal ne’ebé iha rai laran hodi importante sexta baziku.

“Setór privadu tenke kumpre saida mak setór públiku governu hatete iha programa Sesta baziku governu, katak sei intende setór privadu sira tenke submete mai hodi kumpre kritériu, atu nune’e sei iha publisidade  hola parte iha kompras no distribuisaun, entaun tuir kumpre kriteria sira ne’ebé governu estabelese ona”, nia afirma

Peskizadór Luta hamutuk Asuntu Agrikultura no Rai, Mariano Ferreira akresenta, diskusaun ohin ne’e panelista sira seluk mos, ladun kontetente ho programa balu ne’ebé iha, tanba ita koalia kona-ba programa Sesta báziku, bele halo iha situasaun ruma no presiza duni halo planu hanesan atu bele responde, hare ba iha tinan kotuk 2020-2021 ne’e relevante duni, tanba situasaun Serka Sanitaria estadu emerjénsia populasaun barak la bele sai husi uma no barak mak vulneravel.

“Iha tinan 2022 atu tama ba iha Sesta baziku segundu ida, sai hanesan kestaun ida maski sosiedade sivíl  hare katak programa tuir los la relevante ona, maibé politikamente governu Parlamentu deside ona planu sei kontinua halo iha faze segundu ho orsamentu $ 80.000, sei fahe ba setór kooperativa $40.000  no iha MTCI jere $40.000 ba programa ida ne’e”, nia dehan.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here