Reportajen Santina Lucia da Costa
Diretora Ezekutivu Maneo, Ramila da Costa reprezenta parseria sira hateten, sente orgullu serbisu no halo parseria ho Oxfam, tanba fo oportunidade ba parseria sira hodi envolve direita iha inisiu, nune’e bele lori komunidade nia lian, bele kria programa ne’ebé mak responde duni komunidade nia nesesidade.
Iha diskursu Diretora Ezekutivu Maneo, Ramila da Costa, hateten nu’udar reprezenta parseiru Oxfam iha Timor-Leste nian, ne’ebé maka serbisu ba area justisa jeneru, justisa ekonomia no justisa klimátika orgullu serbisu ho Oxfam ba programa sira nebe fo benefísiu ba nia komunidade.
“Ami nu’udar parseriu senti orgullu tanba envolve direita iha inisiu, hodi nune’e ami bele lori komunidade sira nia lian, hodi bele kria programa ne’ebe maka responde duni ba sira nia nesesidade. Ami parseriu 12 ne’ebé mak durante ne’e serbisu hamutuk ho Oxfam serbisu besik liu ho komunidade sira iha area rural atu hamenus ki’ak no injustisa.” Dehan Diretora Ezekutivu Maneo iha Oxfam, Hudi-Laran, 31/5.
Diretora Ezekutivu Maneo haktuir liuhusi parseria ne’ebe mak hala’o iha implementasaun programa halo ona kontribuisaun ba Timor-Leste hodi serbi komunidade vulneravel sira.
Ramila esplika Oxfam nia serbisu ho parseriu sira ho prinsipiu konaba kolaborasaun, suporta malu hodi hetan rezultadu komun, parseria hodi envolve prosesu inisiu dezeñu projetu, estratéjia ne’ebé maka sustentável
Prinsipiu segundu partisipatoriu, katak koalia onestu no nakloke hodi resolve problema hamutuk la’os Oxfam mesak, maibe meza redonde parseria hotu tur, hodi fo ideias ba malu mai husi organizasaun oioin atu bele ajuda komunidade sira kbiit-la’ek iha area rural.
Prinsipiu terseiru mak justu, tratamentu parseriu ne’ebe mak nesesidade nune’e hetan rezultadu hanesan, ida ne’e prinsipiu ne’ebé mak parseria sira fuan monu tanba tratamentu laiha ida mak diskriminasaun, tantu tratamentu ba organizasaun feto, mane no defisiente sira, laiha diskriminasaun.
Ativista feto ne’e realsa tan katak, Oxfam mos fo fiar ba parseriu atu bele implementa atividade programa ne’ebé hala’o husi parseriu ida-idak , no sempre suporta malu no hatudu imunidade. kreatividade ne’ebe mak diferente no inovativu iha parseria sira.
“Mudansa boot ne’ebe ami nu’udar parseria sente, no serbisu hanesan parseria, serbisu tuir prinsipiu no valor ne’ebé mak iha, halo parseriu fiar-an, forte liu tan hodi serbisu hamutuk hodi atinji vizaun ida Timor-Leste ne’ebé justu, sustentável no inkluzivu.” Dehan Ramila
Nia konklui katak luta laiha rohan, luta la kotuk, nafatin esforsu, serbisu hamutuk hodi atinje Timor-Leste ne’ebé justu, sustentável no inkluzivu.









