Reporatjen David da Costa
Reitór Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL) afirma katak. ema hotu ne’ebe komete asediu sexual iha area universidade sei hasoru sansaun tuir lei no regulamentu ne’ebe vigora iha Timor-Leste. Maibé kazu hanesan ne’e sei akontese nafatin iha ambiente universitáriu, hodi hamosu pergunta boot kona-ba efikásia sistema prevensaun no kontrolu internu iha instituisaun estadu ne’e.
Reitór Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL), Joviano António da Costa, hateten, nia rasik la konkorda ho asaun ladiak no imoral sira, inklui asediu sexual ne’ebe maka akontese iha ambinete universitáriu, maske kazu balun asediu sexual ne’e rezolve ona. Maibé labele hamosu tan kazu sira hanesan ne’e iha universitáriu.
“Klaru ke asaun sira, inkuli asediu sexual ne’e, asun sira ne’ebe ladiak, imoral, se de’it la konkorda ho ida ne’e, inklui ha’u ida reitór ne’e. no husu para labele hamosu tan, labele mosu tan, ema sira ne’ebe komete ba saun sira ne’e, ha’u la autoriza ema halo ida ne’e,” dehan Reitór Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL), Joviano António da Costa, ba jornalsita sira iha Plasiu Prezidensia Bairo-pite, Kuarta 6/05.
Nia esplika, tanba ne’e, asaun hotu tenke liga ho lei no regulamentu, ema ne’ebe komete sala sei responsabiliza no simu konsekuénsia tuir lei iha Timor-Leste, la’os husik tiha, maibé hasoru prosesu legal to’o kumpri nia obrigasaun.
Maibé nu’udar funsionáriu públiku, nia sujeitu ba lei funsaun públiku no regulamentu sira ne’ebe regula nia, nune’e mos ba lei jeral ne’ebe aplika ba sidadán hotu iha Timor-Leste, maibé aplika kazu depende ba gravidade asaun, karik to’o kritériu ida, tenke hasoru prosesu legal ne’ebe apropriadu, no karik la to’o, la obrigadu atu lori ba nível ne’e.
“Universidade ne’e instusiasun estadu, iha lei no regualmentu estadu atu regula, ne’ebe la’os universidade maka fó sansaun, funsaun públiku maka determina, saida maka estabele nu’udar lei no regulamentu funsaun publiku atu regula funsionariu publiku ida ne’e maka sei aplika ba kualker ba profesores ou funsionariu iha UNTL no iha teritoriu tomak, ne’ebe laiha espesial ida iha UNTL,” nia hateten.
No kazu sira ne’ebe hanesan professor Matias Boavida Freitas nian ne’ebe komete asediu sexual simu ona nia sansaun, ho kazu to’o rua mak identifika ona, no seluk ne’ebe sei mai sei liu husi prosesu hotu-hotu.
“Ne’ebe señor sira ne’ebe ita boot rona komete, kalru sira simu ona sira nia sansaun. Iha nain hira maka halo iha ne’ebá, paling rua. Seluk ne’ebe sei mai sei halo prosesu hotu-hotu,”dehan Reitór.
Tanba ne’e, Reitór UNTL husu ba funsionáriu sira iha Universidade UNTL hotu, favor ida labele halo asediu seksual no respeita normas no dignidade ema seluk nian. Tanba amibente universitariu fatin ne’ebe atu aprende siencia.
Alende ida ne’e, nia mos dehan, iha universidade UNTL laiha autorizasaun ba professores sira haruka estudante ba sira nia uma para bimbing Monogafia sira iha ne’ebá, sae tan ba iha hotel no karte laran, ida ne’e laiha autorizasun, tanba iha fatin atu bimbing estudante ne’e iha universidade.
“Laiha atutrizasaun ema bimbing iha uma, eskola laos iha uma, iha uma ne’e iha ita nia familia, ne’eba ne’e la’os eskola, ha’u reitór ne’e la autoriza ema ba ne’eba, sa tan iha kareta laran. Iha eskola iha fatin, iha sira nia akantor sira atu halo ida ne’e, la’os ba estrada ba kareta laran,” nia dehan.










