Home Notisia SEI Enkontru ho Grupu Trabalho Jenero Interministerial Enkoraja Feto atu Foti Desizaun...

SEI Enkontru ho Grupu Trabalho Jenero Interministerial Enkoraja Feto atu Foti Desizaun iha Nivel Jestaun

412
0
SEI Enkontru ho Grupu Trabalho Genero Interministerial, (Foto: Joselina)

Reportajen Joselina dos Santos

Sekretaria Estadu ba Igualdade (SEI), enkontru ho Grupu Trabalho Genero Interministerial sira kona-ba Programa Prioridade Governu nian ba Promove Igualdade Genero iha Timor-Leste. Objetivu husi atividade ne’e atu asegura implementasaun abordajen integradu jéneru no integra iha polítika, programa no orsamentu kada instituisaun nian, nune’e atu bele enkorajen no motiva feto sira hodi bele hetan oportunidade hanesan ho mane maluk sira atu tuur iha nivel foti dezisaun ka nivel jestaun sira.

Sekretaria Estadu ba Igualdade (SEI), Elvina Sousa Carvalho hatete, enkontru ida ne’e hanesan enkontru ba dala uluk iha tinan ida nee atu hahú introdus mekanizmu Grupu Traballu Jéneru ne’ebé tuir rezolusaun Governu Nu. 35/2017 establese iha nivel nasionál no Munisipál. Mekanizmu Grupu Traballu Jéneru ne’e importante tebes, tanba lidera husi Diretór Jeral no Prezidente Autoridade no Administrador Munisipal sira mak lidera no halo dezisaun ba promosaun igualdade jéneru iha sira-nia instituisaun ida-idak. Wainhira iha imi nia instituisaun mak promove igualdade jéneru liuhusi apoiu feto sira atu tuur iha nivel foti dezisaun ka nivel jestaun sira, fó oportunidade ba feto sira atu tuir formasaun sira hodi hasa’e sira nia kapasidade no badaen/skill sira ba lideransa, imi mak iha dedikasaun atu enkorajen no motiva feto sira hodi bele hetan oportunidade hanesan ho mane maluk sira. 

“Knaar importante husi Grupu Traballu Jéneru mak atu asegura implementasaun abordajen integradu jéneru integra iha polítika, programa, no orsamentu kada instituisaun nian. Atu halao knaar hirak nee, iha nivel munisipiu iha Pontu Fokal SEI ne’ebé fó apoiu ba Prezidente Grupu Traballu Jéneru hodi halao ninia knaar tuir rezolusaun haruka. Tanba Prezidente Autoridade no Administrador Municipal sira foun nomos iha Nivel Nasional, iha mudansa ba kargu xefia sira mak SEI hakarak konvoka enkontru ida nee atu hare hamutuk mekanizmu Grupu Traballu Jéneru ne’e nia lalaok nomos identifika dezafiu sira ne’ebé mosu iha ninia implementasaun sira, no ikus mai ita bele trasa estratejia foun ba hadia mekanizmu Grupu Traballu Jéneru nee”, dehan SEI iha Salaun Maubara Room TP, 17/12.

Governante ne’e hatutan, iha kompromisu Jéneru haat hanesan Planu Asaun Nasionál ba Violénsia Bazeia ba Jéneru 2022 -2030, Planu Asaun Nasionál ba Rezulusaun ONU 1325 konaba Feto, Paz no Seguransa, Observasaun Final CEDAW no Deklarasaun Maubisse ne’ebé foka ba hakbiit ekonomia feto no garante feto rural sira direitu atu asesu ba rekursus sira.  Kompromisu jéneru hirak ne’e persija integra iha instituisaun ida-idak nia polítika, programa no orsamentu. Exemplu, iha Planu Asaun Anual, iha programa Inkluzaun Sosial ne’ebé iha nia sub-programa kona-ba Implementa Planu Asaun Nasionál ba Violénsia Bazeia ba Jéneru no Deklarasaun Maubisse no ninia atividade sira, hafoin, instituisaun sira persija aloka orsamentu tuir atividade iha kada sub-programa no programa sira.

“Iha ona progresu lubuk boot ida ne’ebé hatudu husi instituisaun estadu sira, hanesan iha nivel munisipiu, kuaze munisipiu sira no RAEOA integra ona orsamentu ba Igualdade jéneru iha Orsamentu Jeral Estadu iha tinan 2025, maske alokasaun orsamentu sira ba Igualdade jéneru sei konsidera kiik.  PNTL iha ona estratéjia Jéneru daruak ne’e buka atu rezolve barreira sira iha promosaun no rekrutamentu ofisiál polísia feto sira no promove feto sira-nia reprezentasaun iha forsa seguransa nia laran”, nia informa.

SEI servisu hamutuk ho liña ministeriais sira seluk hodi esforsu hamutuk atu kombate violénsia hasoru feto no labarik feto, hakbiit ekonomia feto sira, promove partisipasaun feto sira iha nivel foti dezisaun no asegura feto sira feto sira bele hetan bolsu estudu atu kontinua sira nia estudu iha nivel aas. Presiza ema hotu nia kontribusaun no dedikasaun mak sei atinji igualdade jéneru iha TL. SEI sei halao esforsu makaas atu servisu ho instituisaun estadu tomak hodi implementa kompromisu nasional ba igualdade jéneru sira iha sira nia politika, programa no orsamentu liuhosi dedikasaun no kolaborasaun atu promove igualdade jéneru no hakbiit feto ho ema vulneravel sira.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here