Home Uncategorized PR Horta Konta Historia Luta no Esplika Liafuan Maubere

PR Horta Konta Historia Luta no Esplika Liafuan Maubere

362
0
Presidente Ramos Horta (Media PR)

Reportajen David da Costa

Prezidente Repúblika (PR), José Ramos-Horta, partilla esperiénsia nia envolvimentu luta ba Timor-Leste nia ukun an hahú husi tinan 1974 to’o 1975 ba akadémiku sira iha Universidade Nasionál Timor-Lorosa’e (UNTL). Nia esplika kona ba liafuan Maubere, radikalizasaun, mudansas, no involvementu ema rai liur sira nian.

Prezidente Repúblika (PR), José Ramos-Horta, partilla kona-ba esperiénsia vizaun, primeiru bainhira 1974 no 1975 partisipa iha movimentu libertasaun, nu’udar  ema ida hosi membru pioneiru, no hetan instrusaun orden Saudozu Nicolau Lobato atu bele ba li’ur reprezenta movimentu libertasaun iha li’ur.

“Depois luta ne’ebé ha’u halo iha li’ur, frente externa, ka iha frente diplomátika, iha frente batalla rua, ka tolu. Ida mak iha ONU, oinsá mak Timor-Leste labele sai husi ajenda ONU ninian,” dehan PR Horta ámbitu reflesaun nasionál tinan 50 aniversáriu proklamasaun independénsiaTimor-Leste nian iha Salaun Auditóriu Fakuldade Siénsia Sosiais  UNTL Kaikoli, Dili, Kuarta 09/04.

Nia afirma, prinsipalmente iha kongressu Amérikanu ne’ebé sai nu’udar sentru poder, bainhira polítika Amérikanu mak la muda, buat hotu-hotu sei la la’o. Tanba radikalizasaun luta ne’ebé iha 1975 mosu partidu Maxisita Leninista Fretilin. Mais depois, no enkontru husi Xanana ho Dom Martinho Lopes, núfim disolve tiha. Ho ida ne’e mak depois mosu mudansa iha internasionál, guerra fria mós komesa nei-neik ona lakon.

Horta konta tuir dehan, oinsá mak hamosu ideologia liafuan maubere, ne’ebé mosu husi malae ida ne’ebé bolu. Hahú hosi momentu ne’eba, bainhira nia ko’alia Portugés baibain ne’e ko’alia hanesan ema Portugés, maibé bainhira nia ko’alia iha rádiu ne’e hanesan ema maubere ida. Husi ida ne’e mak nia hakerek artigu ida ba semanáriu SEARA ne’ebé Dom Martinho Lopes momentu ne’e sai direitór.

Nia argumenta, husi ne’e mak emidiatamente mosu reasaun maka’as núfim liafuan maubere sai koñesidu to’o agora. Maibé, relasaun ho idelogia sosiál demokrásia, tanba desde uluk kedas ha’u favorese, entaun ha’u inklina ba ideologia sosiál demokrásia, tanba idan ne’e mak bele lori Timoroan ba dalan ne’ebé loos.

Kona-ba lideransa ba luta ida ne’e, Nicolau Lobato, Francisco Xavier do Amaral, depois ikus liu Xanana Gusmão apartir 1981. Ne’ebé hala’o re-organizasaun rezisténsia, des-partidarizasaun, rekonsialiasaun depois 1999, fronteira marítima, fronteira terrestre no diversifikasaun fundu petroliferu.

Entretantu, Reitór Universidade Nasionál Timor-Lorosa’e, (UNTL) João Soares Martins,  hatete, lori UNTL hakarak agradese ba Prezidente Repúblika fó tempu no matenek, esperiénsia ba komunidade akadémika liu-liu ba estudante sira ne’ebé aban bainrua sei hatutan lori Timor ne’e ba oin.

Prezidente Repúblika hanesan autór prinsipál ida iha 28 Novembru 1975 entaun iha esperiénsia rasik, valór ne’ebé sustentavel, lutadór sira tantu frente armadas, frente diplomátika no mós klandestina ne’ebé sustenta iha luta naruk durante tinan 24, mós ninia valór atu bele lori Timor-Leste ba oin, tinan 50 to’o rai ne’e remata .

“Ami rona tiha ona Primeiru Ministru, Kay Rala Xanana Gusmão iha semana rua ba kotuk, konvida mós autór prinsipál sira hanesan, Marí Alkatiri, Rogerio Lobato, no mós líder sira seluk ne’ebé hatutan funu maka’as tebes hanesan Jenerál Taur Matan Ruak, Jenerál Lere no sira seluk,”Nia esplika

Nune’e mós, estudante Fakuldade Siénsia Sosiais, Departamentu Relasaun Internasionál, Cesaltino de Jesus hatete, liga ba semanáriu ida ohin oradór mai husi Prezidente Repúblika, ohin hetan informasaun barak ne’ebé aprende husi Prezidente Repúblika, liu-liu ko’alia barak liu kona-ba istória pasadu.

Nia dehan, hanesan jerasaun foun kontente loos rona istória pasadu kona-ba luta libertasaun konta hikas fali oinsá ami hanesan jerasaun foun atu hanoin fila fali situasaun sira ne’ebé akontese, no bele hatene loloos istória ninia hun ne’e mai husi ne’ebé no ba ne’ebé.

“Liu-liu istória kona-ba 1974 no 1975 akontesimentu iha pasadu, husi istória ida ne’e mak foin ha’u intende luta libertasaun ne’e lá’os ba ema ida de’it, maibé hotu-hotu nia kontribuisaun, hanesan ailaran, no mós diplomásia ne’ebé iha unidade maka’as ohin loron nasaun ne’e hamriik ho independente,” tenik nia.

UNTL hanoin ktak Tinan 2025, halo tinan 50 aniversáriu proklamasaun, labele husik le’et de’it, no hakarak dokumentu pensamentu husi líder nasionál no mós autór prinsipál proklamasaun ne’e. Lori lideres sira mai koalia atu nune’e sira bele rai hela mensajen no mós pensamentu ka bukaen ba jerasaun foun sira, sustenta nafatin atu tane, luta mantein ezisténsia RDTL no mós prosperidade Timor-Leste.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here