Instituto Nasional Formasaun Dosente no Profisional Edukasaun (INFORDEPE) realiza formasaun ba formador professor sira hamutuk 360 selesionadu, neebe sei halo formasaun ba professor sira oitavu anu iha materia 10 iha tinan oin, nunee Ministra Edukasaun husu atu professor sira atu labele matenek deit, maibe iha paixaun ba estudante sira no reforsu materia ba estudante sira neebe la dun iha kapasidade.
Prezidente INFORDEPE Domingos Martins dehan, formasaun nee ba formador sira oitavu anu nian neebe sei implementa iha tinan oin 2026 neebe sei foka ba material 3 maka matematika, saude no bem estar no edukasaun artistika neebe formador sira sei simu formasaun iha kontinuidade too loron 22 Abril, nunee material lingua Portugeza mak sei iha hela faze elaborasaun husi governu Brazil husi universidade neebe sira maka sei elabora sira mak sei fo formasaun ba lingua portugeza atu halo kompleta ba disiplina sanulu.
“ohin hahu loron tolu ba disiplina tolu nee no espera professor sira bele hatutan fali ba professor sira oitavo anu iha tinan oin, nunee deseju formador sira atu bele iha kapasidade diak atu bele implementa fali” dehan Prezidente INFORDEPE Domingos Martins iha salaun Ian Martin Balide, (13/04).
Prezidente INFORDEPE Domingos Martins dehan tan, liuhusi formasaun nee iha disiplina sanulu neebe kada sesaun iha disiplina tolu maibe sei hahu uluk ho disiplina sia tanba disiplina lian portugeza mak sei implementa fali iha fulan junu ho universidade iha Brazil liuhusi akordu neebe ita asina ona ho reforma kurikulu nian ho INFORDEPE ho governu Brazil, nunee ekipa elaborador nee selesionadu husi parte kurikulu nunee INFORDEPE implementa deit liuhusi fo formasaun.
“ohin nee total formandus neebe mak sei fo formasaun selesionadu neebe sei fo formasaun ba professor sira nee hamutuk 360 no tinan kotuk nee ita konsege kapasita professor neebe hanorin setimu anu pur volta 3000 resin” dehan Prezidente INFORDEPE Domingos Martins.
Entretantu Ministra Edukasaun Dulce de Jesus Soares dehan, dadaun nee ministeriu edukadaun halo hela revizaun ba kurikulu terseiru siklu ho terseiru aitavo nonu anu nunee dadaun nee iha fulan abril sei halo formasaun ba professor 360 resin neebe sei hanorin iha oitavu anu nunee sira sei hatoman an ho livru sira nee hotu materia ezersisiu ba alunu no professor sira hotu tanba kurikulu nee foun, maibe iha meteria balun neebe nafatin foti husi kurikulun anterior maibe kurikulum neebe bazeia ba kompetensia atu estudante sira bele komprende konaba konteudu hodi dezenvolve nia abilidade atu implementa kurikulum iha sekulu 21 nian.
“tanba sira husi oitavu anu sira nee automatikamente mai husi ensinu baziku nee husi primeiru anu too nonu anu nee tuir konstituisaun katak nivel eskolaridade neebe obrigatoriu gratuito ba labarik sira, nunee iha materia 12 neebe halo revizaun ho normalmente eleva konesimentu professor no estudante sira, liuliu iha sekulu 21 ita koalia konaba koordensaun komunikasaun uzu teknolojia no hases labarik sira husi memoriza deit maibe sira tenke komprende konteudu” dehan Ministra Edukasaun Dulce de Jesus Soares iha salaun Ian Martin INFORDEPE Balide, (13/04).
Ministra dehan tan, iha formasaun ba professor sira nee selesionadu ba professor sira neebe hanorin materia espesifiku sira maka sira rasik hanorin iha eskola, nunee bainhira remata formasaun nee professor sira sei fila fali ba hamutuk ho INFORDEPE atu halo formasaun ba professor sira seluk, iha tinan uluk hahu ona ho formasaun hodi implementa uluk on aba setimu anu nunee iha tinan nee prepara tan atu nunee tinan oin 2027 bele halo ona implementasaun.
“hau hateten ona katak rejultadu implementasaun ba setimu anu nee lao diak tebes, tanba nee sira sai hanesan professor no profesora no sira mos sai formador ba sira nia kolega sira tanba sira selesionadu husi professor barak barak, tanba nee atu sai professor nee laos ho matenek deit maibe tenke iha paixaun ita nia fuan ho laran tenke fo duni katak ita nia kareira hanesan professor nee atu hanorin duni labarik ida atu nia bele hatene” dehan Ministra Dulce.
Ministra konklui ho enkoraja katak, tanba estudante bele hanesan ema hotu maibe nia kapasidade labarik balun la hanesan ho labarik seluk tanba ita haree iha sala laran iha estudante barak la dun akompana materia ho diak tenke aproxima nia atu ajuda nia, nunee professor sira tenke identifika estudante balun neebe presiza aula reforsu iha loron sabadu tuir orariu ministeriu edukasaun nian konaba aula reforsu iha loron sabadu no karik posibilidade bele halo mos aula reforsu iha oras mamuk parte loraik nian.









