Home Notisia IOM no Japaun Apoiu Materiál Risku Dezastre Naturais, Inklui Sasan Ba Prevensaun...

IOM no Japaun Apoiu Materiál Risku Dezastre Naturais, Inklui Sasan Ba Prevensaun Violensia Bazeia ba Jeneru

607
0
Japaun ho IOM entrega sasan apoiu emerjensia ba governu TL. [Foto: Silvino | 14.03.2023]

Reportajen Silvino Freitas

Organizasaun Internasionál ba Migrasaun (IOM) no Governu Japaun apoia sasán redusaun risku dezastre naturais, hanesan non food item inklui sasan balun ba prevensaun violénsia bazeia ba jéneru, iha fatin evakuasaun no armajen movel ba governu Timor Leste.

Xefe Misaun IOM iha Timor Leste Ihma Shareef hateten, apoiu ida ne’e fundu mai husi governu Japaun ba pakote sasan emerjénsia ho kontentor movel ida ne’ebé serve nu’udar armajén ba governu Timor Leste, atu habiban governu responde di’ak liu ba emerjénsia sira iha futuru.

“Armajén movel ne’e sei benefísia ema 4.500 ba família 900 ba sira nia nesesidade krítika atu mellora kondisaun moris populasaun vulnerable sira durante dezlokamentu” dehan Ihma iha Bombeiros Comoro, (14/03).

Nia dehan, pakote non food item ne’e inklui sasan ijene, sasan dapur, fatin toba no materiál prevensaun covid 19, sasan espesifiku ba feto no labarik feto ne’e atu mitiga risku violénsia bazeia ba jéneru durante iha situasaun emerjénsia.

“Ho oferese pakote non food item no armajén ba governu ne’e importante tebes ba paiz atu prepara di’ak liu hodi responde ba dezastre sira iha futuru no ne’e mós sei kontribui ba hamenus risku covid 19 inklui mós violénsia bazeia ba jéneru kuandu akontese iha sentru evakuasaun” nia fundamenta.

Fatin hanesan embaixada Japaun iha Timor Leste Tetsuya Kimura hateten,  apoiu hirak ne’e atu prevene possivel risku dezastre ne’ebe sei akontese iha futuru ne’ebé importante tebes tanba iha fulan Abril tinan 2021, siklone ida kauza inundasaun, sai dezastre naturais boot liu dezde restaurasaun independensia, kauza husi mudansa klimátika no fatores sira seluk, presiza antisipa katak dezastre naturais sira ne’e dalaruma sei akontese hikas espesialmente iha tempu udan.

“Dezastre natural sira, maioria akontese ita nunka espera no labele evita Japaun, nasaun ida ne’ebé vulnerable ba dezastres, experiénsia ona dezastre barak iha pasadu, inklui, inundasaun, rai-nakdoko, no tsunami iha pasadu, maibé, kombate husi redusaun risku dezastre ne’e halo ita bele sai nasaun ida ne’ ebé rezistente ba dezastre entre nasaun sira seluk iha mundu” haforsa Tetsuya.

Nia dehan, kaixa Sasan la’ós ai-han hamutuk 900 no armazen movel ne’ ebé entrega ona ohin implementa ona iha ambitu hodi apoiu ba redusaun risku dezastres no hadi’ak preparasaun ba emerjénsia iha Timor-Leste, projetu ida ne’ ebé finansiadu husi Japaun liu husi OIM ho montante aproximadamente $500,000.

Entretantu Sekretáriu Estadu Protesaun Sivíl Joaquim Gusmão hateten, IOM hamutuk ho Japaun apoiu hela sasan sira kona-ba la’ós ai-han sira hodi prepara ba apoiu komunidade sira ne’ebé afeta ba dezastre naturais sira, inklui armajen movel ida hodi bele tau sasan sira ne’e no reabilita mós sentru alokasaun 3 iha Dili, Manatuto no Vikeke.

“Sasan sira ne’e entrega ba iha protesaun sivíl no organiza husi jestaun risku dezastre naturais kuandu akontese dezastre” dehan Joaquin iha Bombeiros Comoro, (14/03).

Nia konklui, governu Japaun no ajénsia espesilizadas nia apoiu dezde  restaura  Timor Leste restauza nia indepedénsia.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here