Home Justisa Diskusaun Nakloke: Hasa’e Espasu Feto iha Setór Justisa, Promove Igualdade Jéneru no...

Diskusaun Nakloke: Hasa’e Espasu Feto iha Setór Justisa, Promove Igualdade Jéneru no Inkluzivu

1474
0
Diskusaun nakloke ho feto sira husi setor justisa. [Foto: Luis | 04.10.2023]

Reportajen Umbelina dos Reis

United Nations Development Programe (UNDP), Ministériu Justisa (MJ) kolabora ho Sekretáriu Estadu Igualdade (SEI) realiza atividade diskusaun ho tema “Feto iha kareira jurídika, dezafiu no kontribuisaun sira, hodi haforsa feto no labarik feto sira iha setór justisa”,  no fo kbiit ba feto sira iha setór legal hasoru violénsia bazeia ba jéneru no hametin reprezentante feto iha órgaun sira foti desizaun nian iha Timor-Leste.

Sekretáriu Estadu Igualdade (SEI), Elvina Sousa Carvalho hateten, objetivu prinsipál hosi atividade ne’e atu garante katak  60% hosi feto asesu ba pozisaun kargu foti desizaun nian, hetan asesu ba justisa no seguransa tuir kapasidade no méritu. Timor-Leste adopta ona distribuisaun Konsellu Seguransa 1325 kona-ba feto paz, ne’ebé nia elementu ida mak buka medidas oinsá atu aumenta feto nia partisiasaun iha área justisa nian.

“Nune’e Ministériu Justisa no SEI nia parseiru UNDP presiza servisu maka’as atu promove formasaun ba jurista sira iha sentru legal judisiáriu nian ba gradual universidade sira, atu nune’e bele tuir ezame formasaun nian hodi bele aumenta númeru autor judisiáriu feto no garante ba sidadaun. Tanba relatóriu hosi tinan 2020 nian sita katak kazu barak mak pendente tanba limitasaun rekursu judisial mezmu iha ona tribunal  movel iha Timor.” Dehan  Sekretariu Estadu Igualdade (SEI), Elvina Sousa Carvalho, liuhosi nia diskursu, iha Salaun Hotel Timor, 03/10.

Nune’e nia rekomenda ba governu Timor-Leste haforsa nafatin asesibilidade iha  tribunal atu hetan justisa to’o iha área rural no aumenta rekursu umanu tékniku nian ba unidade tribunal movel hodi reduz kustu atu fasilita feto no maluk vulnerável sira hodi asesu ba justisa.

“Eventu ohin ne’e importante tebes tanba dezafiu no satan saída mak presiza hases hodi hasa’e partisipasaun feto iha sistema justisa no grupu desfavoritidus no maluk vulnerável no portavoz defisiénsia feto sira hodi bele kontribui ba sosiedade igual,” Nia dehan.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here