Home Notisia Konferénsia Revolução Cravos: Nu’udar Espasu Reflesaun Hamosu Sensu, Empatia no Kompaixaun Harii...

Konferénsia Revolução Cravos: Nu’udar Espasu Reflesaun Hamosu Sensu, Empatia no Kompaixaun Harii Dame

2019
0
Diretor Ezekutivu CNC, Hugo Maria Fernandes. [Foto: Agustinha | 25.04.2024]

Reportajen Agustinha Amaral

Centro Nacional Chega, Institutu Públiku (CNC I.P sigla Portugués) komemora Revolusaun Ai-funan ka Revolução  dos Cravos ne’ebé akontese iha 25 Abril ba dala 50 ho tema jéral “Tinan 50 momentu históriku, 25 Abril reflesaun kona-ba Deskolonializasaun iha Timor-Leste, 1974-1975.”

Diretor Ezekutivu, Centro Nacional Chega, Hugo Maria Fernandes hateten, dinámika situasaun Timor-Leste nian iha prosesu deskolonizasaun refere akontese mudansa iha aspetu oioin, inklui iha vida sosial, polítika, militar tantu iha kapital no mos iha nivel lokal. Dinámika hirak ne’e la ses de’it kulmina iha konflitu armadu interna ne’ebé mak violentu tebes iha istória moderna Timoroan nian.

“Centro Chega I.P nu’udar instituisaun memória ne’ebé mak hakarak transforma memória pasadu sai hanesan lisaun aprendijazen ba harii pas no rekonsiliasaun, inisia konferénsia ho tema, tinan 50 Momentu Istóriku, 25 Abril Reflesaun kona-ba Deskolonizasaun iha Timor-Leste, 1974-1975, nu’udar espasu ba reflesaun no diálogu internasional hodi hamosu sensu, empatia no kompaixaun ba harii dame” Diretor Ezekutivu, Centro Nacional Chega, Hugo Maria Fernandes liu husi Diskursu iha Antigo Komarka Balide, Quinta, 25/04

Dirijente CNC argumenta, objetivu husi konferensia ne’e, atu hasa’e koñesementu públiku nian kona-ba dinámika situasaun sosial, politika no militar nian iha prosesu deskolonizasaun tinan 1974-1975. Iha ámbitu selebrasaun ne’e hamosu komprensaun públiku nian kona-ba ema nia esperiénsia no esperansa sira durante periodu mudansa boot prosesu deskolonizasaun nian, hodi harii pas no rekonsiliasaun iha Timor-Leste, Tenik nia.

“Loron 25 Abril 2024 marka tinan 50 Revolusaun Ai-funan (Revolugao dos Cravos) iha Portugal. Revolusaun ida-ne’e implika tranzisaun ba demokrasia iha Portugal no ninia impaktu mai iha Timor-Leste momentu ne’eba mak prosesu deskolonizasaun, hahú husi ne’eba mak loke fila-fali prosesu Timor nia rezisténsia hodi fó liberdade ba Timoroan sira atu hari Partidu Polítiku, iha 25 Abril Timoroan hahú organiza no estabelese partidu politikus hanesan UDT, FRETILIN, no APODETI, durante tinan 25 ita iha komflitu nia laran hahú husi funu maun alin.”

Nia hatutan, implikasaun to’o ohin loron, tan ne’e iha tinan 50 momentu istóriku 25 Abril ida ne’e, sai momentu importante atu bolu fila-fali ita-nia memória, halo reflesaun atu komprende dinámika situasaun sira iha momentu ne’eba, ema nia esperiénsia, esperansa, no dezeju sira iha ámbitu mudansa boot ida ne’ebé lori ba asaun partikular sira hodi marka Timor nia istória.

Entre tantu iha selebrasaun ne’e partisipa direita husi, Vice Ministru Asuntu Parlamentar, Adérito da Costa, Eis Primeiru Ministru no aktual Sekretáriu Jeral Partidu Partidu Frente Revolucionária de Timor-Leste Independente (FRETILIN), Dr.Mari Bin Amude Alkatiri, Diretor Ezekutivu Centro Nacional Chega, Hugo Maria Fernandes, Provedor Direitus Humanus e Justiça (PDHJ sigla Portugués), Virgilio da Silva Guterres “Lamukan”, Embaixadora Portugal, Manuela Bairos, Sosiedade Sivil, Aktivitas husi Movimentu Rezistensia Sosial (MRS) Estudante Universidade Nasional Timor Lorosa’e (UNTL), no Universidade da Paz (UNPAZ)

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here