Provedor Direitu Umanu no Justisa (PDHJ), Virgilio Guterres ‘Lamukan’ husu atu veteranu sira kontinua sai rin ba nasaun, hodi hatuur estadu Timor Leste ba timoroan hotu, hodi labele iha diskriminasaun, nune mos iha prosesu konstrusaun estadu veteran, sira tenke hanoin atu tonka estadu kuandu estadu iha situasaun difisil nia laran.
Provedor Virgilio Guterres ‘Lamukan’ dehan, veteranu maka nain ba ukun an, no rin ba nasaun, tenke iha responsabilidade boot atu hametin indepedensia nee ba timoroan hotu, atu hetan oportunidade hanesan, labele iha prosesu dezenvolvolvimentu maka veteranu nia oan deit mak hetan oportunidade liu povu nia oan, nunee veteranu tenke sai rihin ba nasaun atu tonka nasaun iha situasaun difisil nia laran tanba nee veteranu labele sabir fali ai-rihin nasaun nian hodi hamiis ai rihin maibe tenke haforsa airihin.
“Se ita nain ba indepedensia, nain ba ukun rasik an entaun ita tenke garante katak ukun-an nee ba ema hotu, hotu laos ba veteranu deit ho veteranu nia familia deit” tenik Provedor Virgilio Guterres ‘Lamukan’ iha ambitu selebrasaun loron nasional veteranu iha CCLN Comoro, (03/03).
Provedor Virgilio mos husu ba estadu veteranu sira neebe uluk luta harii estadu ida nee, tanba estadu nee harii ona entaun tenke iha obrigasaun atu buka hodi rekonese veternu sira neebe fo dedikasaun harii estadu ida nee, nunee ministeriu relevante tenke buka atu identifika veteranu sira neebe idade tama ona ba ferik no katuas neebe dadaun nee iha area rural hodi fo rekonesimentu ba sira nia luta nunee sira sei la ejiji atu estadu fo osan ba sira maibe sira tenke hetan rekonesimentu husi estadu ba sira nia dedikasaun neebe sira halo ona hodi harii estadu RDTL.
“Ministeriu relevante tenke buka identifika sira neebe katuas ferik ona neebe iha hela area rural sira maibe sira neebe dadaun iha deputadu funsionariu publiku nee husik lai ba tanba sira simu hela osan, maske sira la ejiji atu estadu fo osan sira maibe estadu tenke rekonese veteranu sira” konklui Provedor Virgilio.









