Home Notisia Impaktu Konflitu Husi Ukránia-Rúsia, Bele Hamosu Krize Presu Ai-han Inklui TL

Impaktu Konflitu Husi Ukránia-Rúsia, Bele Hamosu Krize Presu Ai-han Inklui TL

1196
0
Reprezentante World Food Program (WFP) iha Timor-Leste, Dageng Liu. [Foto: Dok. WFP | 10.03.2022]

Reportajen David da Costa Gusmao

Reprezentante World Food Program (WFP) iha Timor-Leste, Dageng Liu dehan, iha  fulan neen liu ba, Nasoins Unidas organiza Simeira Sistema Ai-han, nu’udar etapa ida ba solusaun transformative, atu atinje Objetivu Dezenvolvimentu Sustentável  iha tinan 2030. Maibe ohin loron, nasaun barak mak enfrenta tan difikuldade ida, konabá  krize presu ai-han tanba konflitu entre Ukránia ho Rusia, nune’e mós bele fó impaktu ba Timor-Leste tanba Timor dependénsia ba importasaun husi rai liur.

Nia dehan iha semana primeiru fulan Marsu 2022, folin produsaun granula sa’e globalmente to’o 60% kompara ho fulan kotuk, no konsidera sa’e maka’as dezde krize ai-han iha 2008, nu’udar kauza direta husi konflitu refere. Hanesan mós krize ai-han akontese iha tinan 2008, situasaun atuál bele afeta presu produsaun granula sa’e lalais iha tempu badak, inklui mós produtu ai-han bazika sira seluk hanesan batar no fore-keli.

Nune’e folin produsaun neebé daudaun aumenta ne’e, sei piór liu tan bainhira konflitu iha Ukránia kontinua, liu husi elementu fundamentu rua, interrupsaun korrente fornesimentu no menus produsaun. Globalmente, produsaun granula mak hanesan segundu produsaun sereál barak liu hafoin batar, nune ninia komérsiu global boot tebes kompara ho produtu ai-han sira seluk.

Maibé ho situasaun atuál, komersiante sira labele uza ró atu tula no transporta produsaun refere husi Ukránia ba rai liur, tanba portu taka hela. Hanesan segundu esportadór maioria ba produsaun granula, impaktu ba esportasaun produsaun refere afeta parte hotu-hotu, liga mós ho kestaun korrente fornesimentu neebé antes ne’e akontese tiha ona ho impaktu husi pandemia COVID-19.

“Importante tebes ba ita atu refleta, tanba produsaun granula hamutuk 25% mai husi Ukránia ho Rúsia. Tanba konflitu ne’ebé akontese rezulta Ukránia nia agrikultór sira abandona tiha sira nia fatin produsaun granula hodi sai fali fatin konflitu nian. Nasaun rua ne’e hanesan fornesedór prinsipál iha produsaun granula ba Indonézia, neebé utiliza produtu refere nu’udar ingrediente importante hodi prodús supermie, trigu, no dose. Tanba importasaun produsaun granula ba Timor-Leste maioria mai husi Indonézia, entaun Timor-Leste mós sei enfrenta fornesimentu produsaun neebé la balansu iha merkadu lokál sira,”  dehn Dageng Liu, iha komunikadu Imprensa ne’ebé neon metin asesu iha loron kinta, 10/03.

Nia haktuir Timor-Leste nu’udar nasaun ida neebé depende ba importasaun husi rai li’ur, tanba ne’e situasaun refere sei afeta importador sira, liu-liu liga ho (folin ba transportasaun/mina sei aumenta karun), nune’e bele fó presaun ba kustu no ikus mai afeta mós folin  ba konsumidór sira.

Nia esplika foin lalais iha fulan Janeiru 2022 ne’e, inflasaun anuál sa’e ba  54%, ida ne’e konsidera aas tebes hafoin tinan 10, iha ligasaun ho aumentu komponente ai-han ba Índise Presu Konsumidór nian. Inflasaun ninia aumentu ne’e laós impaktu tranzitóriu ka bele atua ho lalais ho dezenvolvimentu global atuál. Normálmente, populasaun iha area urbana no rural mak sei afeta maka’as husi presu ai-han sa’e tanba sira iha dependénsia ba merkadu atu hetan ai-han, no situasaun refere mós bele dezafia sira nia abilidade atu hetan ai-han tuir sira nia nesesidade.

“Ida ne’e hanesan momentu di’ak atu refleta ita nia estratéjia polítika ba rezerva sereal, nu’udar substituisaun ba importasaun, no tempu di’ak mós ba protesaun sosiál atu bele halo mitigasaun ba impaktu, espesiálmente ba populasaun vulneravel sira,” tenik nia.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here