Home Saude Diskute Legalidade Padraun Professional Parteira,  APTL: Laiha Fatin Ba Parteira Hela Hodi...

Diskute Legalidade Padraun Professional Parteira,  APTL: Laiha Fatin Ba Parteira Hela Hodi Atende Komunidade

1430
0
APTL ho AMTL hasae foto hamutuk iha Hotel Timor. [Foto: Silvino | 12.04.2024]

Reportajen Silvino Freitas

Asosiasaun Parteira Timor-Leste (APTL) no Asosiasaun Médiku Timor Leste (AMTL) halo diskusaun, hodi elabora legalidade padraun professionál ba parteira sira, hodi sai dokumentu legál atu avalia servisu parteira sira nian, nune’e mós dadaun ne’e parteira sira preokupa nafatin ba fasilidade ne’ebé apoiu sira iha servisu fatin, maibé husi parte governu liuhusi ministériu saúde buka mekanizmu atu bele insentiva parteira sira hodi koloka ba iha area sira ne’ebé ho estremamente remotas.

Prezidente APTL Lídia Gomes dehan, husi workshop ne’e ho garantia katak bele hala’o servisu ba tarefa sira ne’ebé fahe ho AMTL konaba kompeténsia espesifiku ne’ebé sei responsabiliza hodi hala’o servisu AMTL ho APTL nian atu halo, nune’e bele hetan aprovasaun husi ministériu saúde, hodi sai hanesan diploma ministeriál ba asosiasaun nu’udar dokumentu legál atu halo avalizasaun kompetensia kada tinan 5 ba membru ka parteira sira ne’ebé hamaan an iha APTL, nune’e membru sira ne’ebé iha servisu di’ak bele kontinua no hirak ne’ebé servisu la di’ak bele sai.

durante ne’e Ministériu Saúde iha programa ida hodi hasa’e nivél eskola uluk maioria ho diploma 1 agora sae ona ba diploma 3, atu parteira sira hala’o nia servisu di’ak koopera ho profisaun sira seluk ita tenke tuur no hamriik hanesan, tenke sa’e to’o nivél lisensiatura, nune’e mak ita bele halo diskusaun kapaas no atendimentu ne’ebé kualidade” dehan Prezidente APTL Lidia ba jornalista sira iha hotel-timor Dili, (12/04).

Prezidente ne’e salienta tan, difikuldade ne’ebé durante ne’e parteira sira hasoru maka seidauk iha kontrolu no atensaun ba kolokasaun parteira sira, nune’e mos iha terenu laiha fatin ba parteira sira hela hodi halo atendimentu ba komunidade sira, nune’e mos estudante sira ne’ebé gradua iha universidade laiha ekipamentu sira ne’ebé atu fo partu ba inan isin rua sira, ekipamentu iha sentru saúde iha maibé iha parteira sira nia liman mak laiha.

“tuir loloos ekipamentu ne’e iha sira nia liman para sira pronto 24 oras preparadu bainhira  komunidade sira presiza sira halo atendimentu, tuir loloos parteira sira iha motivasaun servisu di’ak tenke iha rotasaun husi fatin ida ba fatin seluk atu sira nafatin iha motivasaun, ida fali maka capacity building atu parteira sira iha kualidade di’ak, sira mos ita tenke fo motivasaun hodi kontinua sira nia eskola atu bele halo servisu ho professional sira seluk ho kualidade ne’ebé diak” doutora Lidia esplika difikuldade ne’ebé pesoal parteira sira infrenta iha servisu fatin.

Preokupasaun ne’ebé parteira sira infrenta prezidente APTL informa, husi preokupasaun sira ne’e ministériu saúde mak tenke tau atensaun ba rekursu sira ne’e, liga ho rekursu parteira sira nia fatin seguransa, hela-fatin, ekipamentu atu suporta sira hodi parteira sira bele hala’o servisu ho di’ak, durante ne’e mos parteira sira atu halao sira servisu laiha aimoruk hodi fo fali sofrimentu ba inan no oan sira ne’ebé halao tratamentu iha ospitál.

“totál parteira dadaun ne’e iha timor laran liu 400, maka dadaun ne’e hala’o hela servisu iha nivel suku mai to’o iha ospitál-nasionál, maibé iha fatin balun parteira sei mamuk sei presiza tan, no tuir planu estratejia ministériu nian maka to’o 2030 atu iha suku mediku ida no parteira ho enfermeiru nain rua” dehan Lídia.

Fatin hanesan reprezentante ministériu saúde Diretor Jerál Servisu Koorporativa Marcelo Amaral dehan, padraun kompetensia ba iha seitor saúde ne’e importante tanba ne’e mak sai ai-riin ba kualidade prestasaun servisu nian, husi padraun ne’e mak servisu ne’ebé oferese ba komunidade sira ne’e tuir ninia pratika loloos, too dadaun ne’e seidauk dekreta iha lei ruma nune’e professional saúde sira atu ajuda ministériu saúde hodi elabora padraun ne’e sai hanesan lei no regulamentu ba professional saúde sira nian, nune’e karik professional saúde la hatudu pratika atendimentu diak ba komunidade bele hetan Kritika husi publiku.

“jornalista sira mós bele haree no krítika karik servisu la tuir padraun, tanba ne’e mak padraun sira ne’e importante tebes ba ita, soke too agora seidauk iha tanba ne’e maka ministériu saúde hamutuk hodi haree asuntu refere” dehan Marcelo.

Nia dehan, problema ne’ebé parteira sira infrenta laos iha numeiru deit maibe iha parte kolokasaun moss ai problema, parteira sira barak mak hakarak halao servisu iha nasional no uituan deit mak hakarak ba servisu iha area rural sira ida ne’e sai bareira boot liga ho distribuisaun parteira sira hodi halo kobertura ba atendimentu komunidade sira nian, numeiru parteira ne’ebé dadaun ne’e iha mak karik halo jestaun ho diak la dun iha problema maibe tanba problema ditribuisaun ba nivel rural sira.

“La’ós dehan ministériu saúde mak la forte maibe tanba mos ejijensia individual, tanba prejensa familia nian ne’ebé hela iha villa ne’e mak susar uituan, tanba kuaze 15% too 20% deit mak hela iha sira nia suku hodi hela besik sira nia knua, restante ne’e hela iha kapital, ida ne’e mak sai kestaun” dehan DJ Marcelo.

DJ Marcelo konklui katak, dadaun ne’e IX governu liuhusi ministériu saúde buka hela mekanizmu atu bele insentiva hodi subsidia parteira no professionál saúde sira atu bele ba too area estremamente remotas, nune’e mos dadus parteira ne’ebé asegura husi ministériu saúde too ona 600 resin seidauk rejista parteira ne’ebé gradua husi universidade sira iha Timor Leste, ba hirak ne’ebé gradua iha universidade sei halo rejistrasaun no governu buka kapasidade hodi rekruta ba servisu no halo atendimentu too iha nivel suku sira.

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here