Home Analisa Impaktu media sosial ba atividade lee iha estudu Universitariu

Impaktu media sosial ba atividade lee iha estudu Universitariu

3889
0
Estudante UNTL. [Foto: Doc UNTL]

Hakerek-na’in estudante Departamento de Comunicação Social;  Atina Estela Pinto, Catarina da Silva Camões, Dircia da Conceição, Elvira Guilhermina de Fátima, João Freitas, Revizaun Teórika: Miguel Gonçalves (Dosente DCS-FCS-UNTL)

Introdusaun

Média sosiál hanesan meiu ne’ebé usuáriu sira utiliza no fasíl liu hodi fahe informasaun pesoál, profisionál no institusionál nian. Média sosiál hanesan meiu ida hodi publika informasaun ba ema seluk ho imajen  testu, video inklui gráfiku ne’ebé fasíl ba usuáriu sira bele asesu.  Média sosiál kompostu husi facebook, instagram, whatsapp, tik-tok, youtube.

Média sosiál mak média ne’ebé sosiálizadu ba malu liuhusi online ne’ebé permite ema halo interasaun no bele komunika ba malu iha fatin ne’ebé de’it. Bainhira ema asesu iha média sosiál bele hetan benefisiu hodi negósiu online, ligasaun ho ema seluk, aprende lisaun foun (edukasaun), hetan kultura oioin, lideransa, kultura, sosiál no seluk tan.

Nune’e, asesu média sosiál lori impaktu ba estudante universitáriu sira iha atividade leitura. Bainhira ema ko’alia kona-ba analiza impaktu média sosiál ba iha atividade lee iha nivel universitáriu sira nian. Liafuan lee refere ba leitura. Leitura iha nia aspetu haat. Hahú husi lee, komprende, analiza no kria ideia foun. 

Impaktu média sosiál ba universitáriu sira signifikante ho asaun hirak ne’ebé iha, liu-liu ba asesu ho lee. Tanba prezensa média sosiál nian ema enjerál liuliu universitáriu sira  la toman ona hodi ba biblioteka, la kontrola tempu no tau prioridade iha atividade prioridade sira, ida-ne’e kada minutu sempre asesu media sosiál hodi haree ema seluk nia status, no posting sira. Estudante universitáriu hasoru dezafiu iha sira-nia prosesu lee nian, bainhira hala’o sira-nia estudu iha nível universitáriu. Tanba lee iha kontektu jerál ema hotu bele maibé susar iha lee, komprende, analiza no kria ideia foun.

 Estudante universitáriu sira-nian iha nesesidade ba informasaun oioin. Maibé informasaun ida sientífiku mak bele lee livru ruma iha biblioteka, livru ne’ebé sosa iha librária, nomós ebook sira no repozitóriu online sira. Husi estudante sira halo atividade lee mak menus ona ida-ne’e impaktu ba sira hodi ba abandona matéria.

Universitáriu sira update informasaun hanesan servisu ne’ebé  fasil no lais, hodi hetan komentáriu, like no share, husi utilizadór sira no bele arkiva dokumentu hanesan (foto, video, textu, no nst).  dala barak liuhusi média masa iha estudante maioria mak asesu iha média sosiál, liu husi média sosiál bele hetan informasaun. Bele haree impaktu ida ne’e bainhira estudante universitáriu uza hodi preokupa atu nafatin média sosiál hodi buka atu hatene saida mak ema seluk halo.   

Estudu Teórika (Teoretical Framework)

Artigu ida-ne’e refleta ba Teoria Difusaun Inovasaun. Teoria Difusaun Inovasaun mak teoria ne’ebé diskute oinsa ideia no teknolojia foun sira habelar hanesan kultura ida no atinje invovasaun ne’ebé refleta ba refleta ba realidade sosiedadenian. Teoria difusaun  no inovasaun mak kombinasaun liafuan difuzaun no inovasaun. Liafuan difuzaun no inovasaun signifika habelar buat ruma iha forma kultural no teknolójika, enkuantu inovasaun signifika introdusaun ba buat foun sira.

Purtantu Teoria Difuzaun Inovasaun katak habelar buat foun tantu kona-ba kultura no teknolojia ho ideia ne’ebé husi parte ida ba parte seluk. Teoria difuzaun inovasaun mak iha ne’ebé difuzaun hanesan prosesu atu habelar inovasaun liuhusi komunikasaun balun, iha periodu tempu nia laran, no akontese entre membru sira husi sistema sosiál ida (Setianto, 2016).

Iha teoria  difuzaun no inovasaun ne’e nia laran hateten katak komunikador ne’ebé hetan informasaun husi média iha kbiit boot atu influensia ema seluk. Purtantu ho prezensa inovasaun no habelar (difuzaun) liuhusi média. Bainhira teoria ida-ne’e dezenvolve nia asume papél hanesan líder opiniaun hodi influénsia ema nia atitude no hahalok. Signifika média iha kbiit ne’ebé boot atu habelar invensaun foun.

Teoria Difuzaun Invasaun tuir Roger & Shoemaker iha elementu haat (1) Inovasaun nu’udar invasaun ba ideia, konseitu, mensajen ne’ebé konsidera foun iha sosiedade. (2) Communication Channel mak instrumentu komunikasaun ne’ebé uza hodi simu informasaun. (3) Tempu mak prosesu foti desizaun husi ema ida bazeia ba nia koñesimentu ho invasaun foun no rejeisaun, no (4) Sistema Sosiál hanesan elementu importante ne’ebé iha relasaun ho kustume tradisionál no tranzisaun ba modernu (Anindita, 2020).  

Bazeia ba teoria difusaun inovasaun hanesan prosesu atu habelar buat ruma kona-ba ho uzu teknolojia. Tuir Mulyana media hanesan produtu kulturál no hanesan formasaun kultura ne’ebé eziste iha sosiedade, tanba ho prezensa internet muda ona ema nia asesu husi media konvensionál ba online (Purba, 2021: 9).

Media sosiál mak meiu internet ida ne’ebé permite utilizador sira uza atu reprezenta nia aan no interesaun, kolabora, fahe,komunika ho utilizador sira seluk hodi forma ligasaun kulturál no sosiál iha animu virtual sira (NasrullahRulli, 2015). Media sosiál nu’udar meiu ida ne’ebé importante tebes ba iha utilizador hanesan estudante universitariu sira atu asesu, tanba husi media sosiál mak estudante sira bele hatene ideia oioin hodi komunika fali ba iha utilizador sira seluk.

Métodu

Traballu ne’e feitu ho estudu kazu no envolve partisipante sira na’in-sanulu resin lima husi universidade Nacional Timor Lorosa’e (UNTL) Faculdade de Agricultura (FAGRI), Faculdade de Educação Artes e Humanidade (FEAH) no Faculdade de Economia e Gestão (FEG). Aleinde ne’e realiza mós estudu librária liuhusi asesu ba referénsia iha biblioteka, hodi analiza bazeia ba teoria Difuzaun no Inovasaun (Diffusion of Innovation Theory). Estudu ne’e hala’o durante fulan tolu liuhusi dokumentasaun, observasaun. Aplika mós analiza kuantitativa hodi fó foku ba Impaktu Média Sosiál ba Atividade Lee iha Estudu Universitáriu.   

Asesu ba Média Sosiál

Relasiona ho estudu kazu ne’ebé peskizador sira halo konsege rekolla dadus husi partisipante sira na’in-sanulu resin lima husi universidade Nacional Timor Lorosa’e (UNTL) Faculdade de Agricultura (FAGRI), Faculdade de Educação Artes e Humanidade (FEAH) no Faculdade de Economia e Gestão (FEG).

Dadus ne’ebé rekolla relevante ba hanoin no esperiénsia husi estudante universitáriu sira-nia tempu asesu ba iha sosiál média,  hatudu katak estudante hamutuk na’in sanulu resin lima (15) rezultadu indika katak estudante na’in sia (4) reprejenta 27% mak uza média sosiál aas liu no estudante na’in tolu (6) reprejenta 40% indika katak estudante sira uza média sosiál naton de’it bainhira sira livre. Husi ida ne’e estudante hamutuk na’in tolu (4) reprejenta 27% indika katak estudante sira uza média sosiál iha tempu ne’ebé sira presiza enkuantu iha estudante ida (1) mak reprezenta 6% relasiona ho uza média sosiál. Tempu ne’ebé uza hanesan indika ne’e hatudu katak estudante sira uza  hodi asesu ba  facebook, whatsapp, youtube, tiktok, instagram, menssenger, nst.

            Média sosiál mak forum ida ne’ebé uza atu fasilita interasaun entre utilizadór sira. Entretantu husi média sosiál mós dalabarak uza atu harii ema nia imajen ka perfil no bele mós uza hanesan meiu marketing hodi bele halo liuhusi upload photografia (Ardiansah & Maharani (2021). Estudante sira utiliza média sosiál iha tempu ne’ebé livre no bainhira sira presiza hodi diverte sira an rasik no asesu hodi lee informasaun ruma ne’ebé relevante ho sira-nia atividade loron-loron nian.

Atividade Asesu Média Sosiál

Liuhusi estudante sira ne’ebé sai respondente iha estudu-kazeu ne’e,sira-nia  atividade asesu média sosiál mós diferente balun utiliza atu fasilita sira hodi buka máteria, ka buka referénsia no atualiza informasaun kona-ba situasaun atuál. Bazeia ba dadus ne’ebé mak rekolla husi estudante fakuldade tolu (3) estudante na’in-tolu (3) reprezenta 22% mak resposta aas no uza média sosiál hodi  atividade lee buka referénsia no estudante  na’in-ualu (8) mak reprezenta 57% asesu média no halo atividade lee liu-liu ema nia caption, referénsia, ema nia artigu no uplode buat ruma kona-ba sira-nia atividade rasik. aleinde, husi ida ne’e estudante na’in-tolu (3) mak asesu média sosiál ho resposta sufisiente, reprezenta 21%, no média sosiál sai matadalan ba sira atu hetan referénsia aleinde ne’e hodi anima sira-nia atividade halo traballu, lee no diskusaun kona-ba estudu nian no seluk tan kada loron.

Média sosiál permite utilizadór sira atu aprezenta sira-nia aan no interasaun, kolaborasaun, fahe, komunika ho utilizadór sira seluk, no forma ligasaun sosiál sira(Nasrullah (2016; 13).Enkuantu média sosiál hanesan plataforma ida ne’ebé presiza sakrefika tempu hodi uza no hato’o informasaun ba publiku sira, hodi hetan komentáriu,like no share husi utilizadòr seluk no bele arkiva dokumentu sira.

Lee ho Koñesimentu ne’ebé hetan husi Asesu Média Sosiál

Estudante sira asesu hodi hasa’e sira-nia koñesimentu liuhusi lee ema nia artigu sira no referénsia balun ne’ebé sira presiza. Liuhusi respondente na’in sanulu-resin-lima (15) ne’ebé peskizador sira eskolla iha na’in-sanulu (10) mak reprezenta 67% mak asesu media sosiál ho objetivu hodi kompleta sira-nia nesesidade informativa no liuhusi asesu média sira hetan buat foun. Dala barak estudante sira-ne’e mós fahe tutan fila fali saida mak sira hetan ba kolega sira seluk. Purtantu iha partisipante na’in-lima (5) mak reprezenta 33% asesu média naton de’it,  ho objetivu ne’ebé ladun klaru, sira asesu hodi deverte sira-nia aan iha tempu ne’ebé livre de’it.

Média sosiál mak hanesan meiu ida ne’ebé uza atu hetan informasaun sira liuhusi Facebook, Youtube, Whatsapp, Tik-tok, Instagram no seluk tan (Susilana,2008:6) iha media sosiál uza atu hetan informasaun sira no fahe mensajen ba publiku. Entretantu liuhusi média sosiál bele hatene liutan kona-ba informasaun no aprende ho hanoin foun sira. Bele lee posting iha facebook ne’ebé ho ideia inovativu sira hodi motiva an halo asaun foun ruma. Asesu video simples sira iha tictok no youtube ho kreatividade foun sira. Partilla ideia sira liuhusi Watsapp group ne’ebé ema seluk bele konsidera importante.

Motivasaun husi Asesu Média Sosiál  

Estudante sira asesu média dala barak liu lee posting ne’ebé sira presiza liuliu informasaun foun no invensaun (penemuan) foun ne’ebé sira seidauk hatene. Purtantu dalan efetivu liu mak asesu média no lee iha média tantu referénsia no livru balun ne’ebé sira presiza. Purtantu ida-ne’e sai hanesan impaktu boot, tanba   estudante sira laiha ona toman atu lee livru ne’ebé konkretu. Relasiona ho ida ne’e iha partisipante na’in-sanulu-resin-ida (11) mak reprezenta 69% hatan aas ho razaun sira asesu média no barak liu iha média tantu lee artigu ema nia caption no referénsia ne’ebé sira presiza. Enkuantu partisipante na’in-tolu (3) mak reprezenta 19% asesu média no lee maibé sira mós lee iha livru sira ne’ebé iha. Iha mós estudante na’in-rua (2)  mak reprezenta 12% ladun asesu media sosiál no lee konteúdu sira.

Média sosiál sai hanesan meiu aprendizajen iha universitariu hodi bele kria estratéjia ne’ebé kriativu no efisiente hodi hasae esperiénsia aprendizajen estudante nian, no promove troka koñesimentu iha komunidade akadémiku sira (Setiyani (2010). Liuhusi média sosiál estudante universitáriu sira bele aprende klean liutan  hodi promove ka  troka  koñesimentu  iha lee universitáriu iha nivel lokál no globál. Estudante universitariu maioria mak la asesu ba biblioteka, tanba sira asesu média sosiál hodi fó resposta lalais.  

Tuir Rosenblatt lee hanesan prosesu tranzasaun ne’ebé iha nia etapa durante leitór lee no konstrui konseitu liuhusi nia interasaun ho tekstu ne’ebé lee. Aleinde ne’e mós hanesan define husi Hodgson nu’udar prosesu atu hetan mensajen ne’ebé eskritór hato’o liuhusi media ho forma liafuan no lianguajen eskrita (Kompas.com, 2021).

Iha prátika universitariu sira lee artigu sira iha média sosiál tanba média ne’e pontensial ba asesu hanesan; (1) Universitáriu sira lee ema nia caption hodi análiza liafuan ne’ebé iha caption ne’e. (2) Estudante asesu transparensia ho informasaun ne’ebé mak agora dadun ita hotu enfrenta. (3) Estudante lee sira mós hatene klean saida mak disinformasaun. (4) Estudante universitariu sira gosta lee liu iha google-book no duke lee livru sira.

Média sosiál iha impaktu signifikativu ba atividade lee universidade sira-nian hanesan: Impaktu negativu katak media social bele sai hanesan destruisaun boot ida ba estudante sira, hodi hadook sira-nia atensaun husi lee. Notifikasaun, atualizasaun, no hakerek bebeik bele halo susar ba estudante sira atu foka liu ba sira-nia knaar lee nian, hodi hamenus produtividade no kompriensaun. Estudante sira susar atu hatene fonte kredivel, hamosu konfuzaun no inserteza kona-ba materia ne’ebé atu fó prioridade. Média sosiál nia natureza ne’ebé lao ho lalais bele kontribui ba estudante sira nian atensaun tun.

Atensaun hanesan funsaun kognitiva ne’ebé permite ema foka no mantein interese ba estimulu ida, no envolve resposta seletiva hodi konsentra ba foku ida Ezemplu: lee livru, haree TV, tenke foku ba ida nu’udar prioridade husi atensaun (CIPG, 2022). Iha aula laran profesór esplika hela, estudante foku ba asesu media sosiál hodi haree mensajen, ema nia status iha Facebook, video badak sira iha Tictok, no Youtube, haruka mensajen ba kolega seluk liuhsi Watsapp. Ida-ne’e sériu loloos, tanba ne’e estudante sira, idaidak tenke define nia ángulu atensaun ne’ebé loloos.   

Estudante sira la konsege jere sira-nia tempu ba iha atividade estudu nian, liuliu hanesan menus sira nia tempu, atu estuda matéria sira ne’ebé aprende iha sala-laran.  Iha tempu aula la’o hela, sei bele asesu media sosiál, ne’e kontribui ba atensaun, laiha abilidade atu analiza no interpreta esensia husi konteúdu siénsia aula nian. Estudante laiha vontade atu estuda, se estudante sira foka liu ba média sosiál sira. Klaru katak ida ne’e iha impaktu aat ba estudante sira, tanba ida-ne’e bele afeta sira nia koñesimentu hodi labele alkansa  sira-nia mehi iha futuru.

Impaktu pozitivu asesu média sosiál ba rekursu sira atu plataforma ba média sosiál sira fornese atu asesu no fasil ba estudante sira atu aprende materia lee universitáriu oi-oin, inklui jornál akadémiku, artigu no livru elektróniku sira, universidade no instituisaun akademiku barak fahe sira nia peskiza no publikasaun sira iha plataforma sira hanesan facebook, youtube, twitter, whatsapp, tictok no seluk tan, hodi permite estudante sira atu kontinua atualiza rezultadu foun atu aumenta sira-nia área koñesimentu oioin “Multidisiplinár”.

KONKLUZAUN

Bazeia ba artigu ne’e konklui katak impaktu média sosiál ba atividade lee iha universitáriu sai hanesan problema boot ba universitário sira, nomós iha benefísiu ba atividade sira. Refleta ba teoria inovasaun no difusaun hanesan  prosesu ida ne’ebé hala’o aprosimasaun liuhusi dezenvolvimetu komunikasaun ne’ebé avansadu ho tekolojia iha mundu ohin loron. Atividade lee uluk tenke lee iha livru no iha biblioteka, maibé ho inovasaun media sosiál muda atividade lee bele mós iha forma virtuál. Tanba ne’e difuzaun ne’ebé reprezenta husi media sosiál hamosu inovasaun ba kultura leitura ne’ebé antes eziste liuliu lee ne’ebé konvensionál bele iha ona ebook, livrária dijitál, no seluk tan.   

Atividade pozitivu sira hanesan oinsa atu hasae abilidade lee ne’ebé makaas nune’e bele akontese mós oinsa atu hasae konesementu Ne’ebé di’ak nune’e bele kontrola lori sira ba opiniaun média Sosiál. Aleinde ne’e, estudante sira hein katak sira sei iha koñesimentu kona ba atividade sira ne’ebé bele hasai sira nia an husi média sosiál sira, hodi fó hanoin ema barak atu tulun sira nia atividade liu liu iha prosesu estudu nian.

Entretantu liuhusi artigu ida-ne’e rekomenda katak, média sosiál sai ona fonte importante ba sosiedade liuliu universitáriu sira, nune’e ba ema matenek  bele aproveita haklean sira-nia kompriensaun kona-ba sira-nia aan rasik, lee no hetan informasaun oin, komprende no analiza hodi halo mudansa ruma. Média sosiál sei kontinua eziste no evolue signifikativu hodi forma identidade no esperiénsia estudante sira-nian virtuál. Uza tempu livre hodi lee livru ne’ebé sientífiku tantu iha biblioteka konversionál no dijitál sira, tanba lee mak xave atu hetan koñesimentu, ho koñesimentu ne’ebé iha bele aplika iha moris atuál nian. Tanba “lee, komprende, analiza no kria ideia foun”.

Agradese ba Media Online Neon Metin, tanba fó ona espasu ba publikasaun ida-ne’e.* ** 

Referénsia

Agus Setianto, Widodo (2016). Inovasi e-Health Dinas Kesehatan Kota Surabaya, Surabaya: Departemen Ilmu Komunikasi FISIPOL – UGM Jl. Sosio Yustisia, Kampus UGM, Bulaksumur, Yogyakarta 55281.

Anindita, Rina (2020). Difusi Inovasi dan Niat Konsumen dalam Menggunakan Mobile Payment, Jakarta: Universitas Essa ungul.

CIPG, (2022). Atenção: o que é, que Tipos de Atenção Existem e Como a Estimular, https://crpg.pt/atencao-o-que-e-que-tipos-de-atencao-existem-e-como-a-estimular/, asesu iha 28 Jullu 2024

Utami, Silmi Nurul (2021). Pengertian Membaca Menurut Para Ahli, Kompas.Com,  https://www.kompas.com/skola/read/2021/12/16/140153269/pengertian-membaca-menurut-para-ahli. Asesu iha 28 Jullu 2024. 

Nasrullah, Rulli. (2015). Media Social; Prespektif Komunikasi, Budaya dan Sosioteknologi, Bandung: Simbiosa Rekatama Media 

Purba · (2021). Media dan Perubahan Social, Kediri: Educational institution in Kediri.

Rediana, Setiyani.2010. Pemanfaatan Pnternet Sebagai Sumber Belajar. Vol V No 2 jurnal pendidikan Ekonomi Dinamika pendidikan.

Roggers, E.M & F.F. Shoemaker. (1971). Communication Of Inovations. London:The Free Press. http://respository.uin-suska.ac..id/1587071717. %20BAB%20II-2018241KOM.PDF .(Asesu iha loron 19-07-2024)

 

Print Friendly, PDF & Email

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here